Situat intr-o zona de podis, presarata cu dealuri si plaiuri joase ce alcatuiesc o coroana de relief cu niveluri ce variaza intre 485 si 10 metri altitudine, judetul Vaslui este scaldat de apele Prutului, Siretului si Barladului – trei rauri importante, la care se adauga si lacurile de natura preponderent antropica.

Intreg cuprinsul meleagurilor vasluiene se remarca prin bogatia tezaurelor arheologice detinute, dar si prin specificitatea etnografica, arta populara si vestigiile istorice – elemente care din pacate nu sunt prea bine valorificate din punct de vedere turistic.

Judetul detine tei municipii: Vaslui – resedinta de judet, Barlad si Husi, la nivelul carora se concentreaza de regula reperele vizitabile cu valoare muzeistica sau monumentala, dar cararile vasluiene rezerva multe alte surprize placute calatorului insetat de cunoastere, chiar daca acesta decide sa ocoleasca in periplul sau de vacanta resedinta de judet:

  1. Casa memoriala Emil Racovita

Se afla in comuna Danesti, chiar in cladirea in care s-a nascut si a trait marele nostru savant, explorator, speolog si biolog, Emil Racovita (1868-1947) – socotit pe drept cuvand parintele biospeologiei, ca domeniu ce a permis fuziunea intre biologie si speologie, studiind organismele descoperite in pesteri.

Satul in care se afla casa memoriala se numea odinioara Suranesti, dar in prezent poarta chiar numele lui Emil Racovita, in semn de adanca pretuire pentru personalitatea sa marcanta si pentru rezultatele impresionante obtinute in muca de cercetare, studiere si elaborare de opere stiintifice de o nepretuita valoare.

Casa memoriala Emil Racovita gazduieste obiecte ce au apartinut familiei acestuia, documente, schite, fotografii, blazonul familiei, precum si colectii memoriale ce cuprind date din viata sa si din activitatea sa academica, deopotriva.

  1. Muzeul Vasile Parvan din Barlad

Poarta numele istoricului, arheologului si eseistului bacauan Vasile Parvan (1882-1927), a carui perspectiva lavorativa detinea un pivot central ce sustinea conceptul potrivit caruia „singurul obiect real al istoriei este cultura, viata spirituala – celelalte aspecte ale vietii fiind utile in masura in care ajuta la intelegerea evolutiei spiritului uman”.

Muzeul adaposteste colectii donate de diferite personalitati din mediul stiintific si cultural romanesc si strain care au avut posibilitatea de a cunoaste, lucra, studia sau impartasi idei, experinete si momente din viata cotidiana cu Vasila Parvan.

Printre acestia se numara:  preot stavrofor Gheorghe Urs?cescu, profesorul Ion Chiricu??, dr. Marcel Vainfeld, col. ing. Ion Negoescu, actri?a Clody Bertola sau profesorul George Iva?cu.

  1. Muzeele din Husi

Daca va aflati pe meleaguri vasluiene si doriti sa popositi si la Husi, fie pentru a gusta un vin bun, fie pur si simplu pentru a face cunostinta cu orasul, veti descoperi ca acesta are patru muzee: Muzeul Municipal, Muzeul Viticulturii, Muzeul de Carte Veche si Muzeul Caricaturii.

Toate sunt interesante dar nu numai gratie colectiilor pe care le expun, ci mai cu seama datorita locatiilor lor:

Muzeul Municipal se afla intr-o cladire construita la inceputul secolului XX, cu statut de monument istoric, avand o arhitectura de exceptie, care o distinge in randurile edificiilor din centrul orasului;

Muzeul Viticulturii este gazduit de cladirea veche a Scolii Viticole din Husi, institutie care se afla inca din anul 1966 in posesia unor colectii muzeistice deosebit de valoroase, cu specific viti-vinicol, reunind elemente culese din podgoriile Ivesti, Odobesti, Garligele, Coresti si Husi;

Muzeul de Carte Veche este gazduit de cladirea in care se afla sediul Episcopiei Husi;

Muzeul Caricaturii expune cam peste tot in oras dar mai cu seama in incinta Casei de Cultura „Alexandru Giugaru”, aducand in prim-plan spiritul mesajelor umoristice transpuse in desen, ca pentru a oglindi prin intermediul unei arte deosebite, caracterul vesel al romanilor de pe aceste meleaguri.

  1. Podul Doamnei

Se afla in satul Chitcani si a fost construit in anul 1841, conform planurilor intocmite de inginerul rus M. Singurov, pentru a asigura trecerea peste cursul raului Barlad.

Podul a fost cladit in piatra de zidarie adusa din cariera de la Pribesti, avand trei deschideri si zidarie din mortar de var hidraulic, prezentand doua inscriptii partial vizibile in prezent, la nivelul parapetilor de mijloc – una in limba latina si una in limba romana.

Potrivit inscriptiei romanesti rezulta ca „acest pod a fost construit din porunca pre inaltu Domn Mihail Grigoriu Strurza V.V. don Terei Moldovei in al VIII an al domniei insale si savarsinduse supt ministeria d. log. Const, Sturza sau deschis pentru calatori in 8 Noem. 1841”.

Podul Doamnei este asociat insa mai multor evenimente istorice marcante: aici a fost intampinat Petru Rares in momentul in care a fost instiintat ca a fost ales drept domnitor al Moldovei si tot aici a avut loc in anul 1577 o crancena batalie pentru tron, intre Petru Schipul si pretendentul Nicoara Potcoava, fratele lui Ion Voda cel Cumplit. In acele vremuri insa, podul era din lemn si prevestea deja importanta strategica a pozitiei sale in zona.

  1. Podul medieval din Cantalaresti

Se afla in comuna vasluiana Stefan cel Mare, satul Cantalaresti, construit fiind in evul mediu, respectiv in anul 1636 din porunca hatmanului Gavril Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu (1634-1653), din gresie fasonata, cu o singura deschidere si cu o latime de doar 5,5 metri.

Potrivit unei pisanii ce se regaseste amplasata pe timpanul podului vestic, „acestu pod l-au facut Gavriil Hatmanul cu cneghina lui Liliana in zilele fratelui sau Ioan-Vasile Voievod la 7144 (1636)”.

Podul este socotit un monument deosebit de arhitectura medievala, localnicii adaugand in imediata sa vecinatate si un bust al domnitorului Stefan cel Mare.

  1. Conacul Prezan de la Schinetea

Dateaza inca din secolul al XIX-lea, construit fiind de catre inaintasii maresalului Constantin Prezan (1861-1943), strateg al celebrelor batalii de la Marasesti, Marasti si Oituz, cu lucrari suplimentare de extindere si modernizare realizate in secolul XX.

Mostenitoarea proprietatii, Olga Macarie – nepoata maresalului, a donat in anul 2002 conacul si terenul mosiei Muzeului Judetean „Stefan cel Mare” din Vaslui, care a utilizat spatiile edificiului pentru expunerea unor obiecte originale, documente, arme, medalii, uniforme si efecte militare care au aprtinut lui Constantin Prezan.

Ulterior insa, cladirea s-a degradat considerabil, aflandu-se actualmente intr-o stare care ar avea o nevoie imperioasa de restaurare si valorizare in vederea includerii in circuitul turistic vasluian.

  1. Conacul din Solesti

A apartinut familiei Rosetti-Solescu, realizat fiind in zorii secolului al XIX-lea din porunca postelnicului Iordache Rosetti si a sotiei sale, Catinca.

Edificiul impunator al conacului de odinioara a fost puternic afectat insa de cutremurul din 1977, zidurile sale exterioare surpandu-se, tot astfel dupa cum parterul, terasele si acoperisul suferira avarii considerabile.

Desi aflat in ruina, conacul dezvaluie inca aspecte ce atesta stralucirea sa din trecut, cu cele trei nivele care detin 15 incaperi dispuse simetric in jurul unui hol central ce asigura accesul in toate directiile prin trei culoare si o scara monumentala cu balustrada sculptata.

Cladirea conacului a fost construita din caramida, pe fundatie de piatra, in stilul arhitecturii moldovenesti, imbinand elemente traditionale cu cele ale stilului neoclasic, predominant in Europa acelor vremuri”, se precizeaza in literatura descriptiva de specialitate.

  1. Movila lui Burcel

In Podisul central Moldovenesc, la Miclesti, in imediata vecinatate a raului Vasluet, se afla situl istoric Movila lui Burcel – element inclus in rezervatia naturala cu acelasi nume, la nivelul careia se regaseste de altfel si Manastirea Sfintii Imparati Constantin si Elena.

Movila lui Burcel constituie de fapt o colina deluroasa de major interes botanic datorita faptului ca in aceasta zona cresc specii rare de flori precum sipica, ruscuta, ratisoara, zavacusta, aglica, brandusa, salvie si vinetele.

Din punct de vedere istoric, legenda asociata Movilei lui Burcel este cel mai bine expusa in volumul „Poezii populare ale romanilor”, Partea I: Legende-balade cantece batranesti, adunate si intocmite de Vasile Alecsandri.

  1. Locul fosilifer Nisiparia Hulubat

Reprezinta un monument al naturii ce se regaseste intr-o arie protejata de tip paleontologic de pe terasa inferioara a Vasluietului, acoperind o arie de 2,5 hectare, in perimetrul careia specialistii au identificat inca din anul 1910 o bogata zestre de zacaminte fisilifere – una din cele mai importante din intreaga tara.

Este vorba despre o zona preponderent nisipoasa, incarcata cu fosile faunistice ce dateaza din era pleistocenului superior, cu repere ce provin de la exemplare de mamifere preistorice de interes major pentru arheologi si paleontologi, precum mamutul, bizonul si bourul.

Alaturi de acestea insa au fost identificate si fosile de nevertebrate atribuite aceleiasi perioade geologice indepartate.

  1. Coasta Rupturile-Tanacu

Constituie o rezervatie naturala ce se intinde pe o suprafata de aproximativ 6 hectare, aflata in Podisul Central Moldovenesc, in sud-estul satului Tanacu.

Fiind o zona puternic supusa eroziunilor apei, inregistrand frecvent alunecari de teren, rezervatia a devenit importanta din punct de vedere geologic dar si botanic, intrucat adaposteste specii rare de flori si ierburi, precum zambila salbatica, hajma pasareasca, stanjenelul de stepa, flamanzica, laptele-cucului, cicoarea, clopotei, branduse salbatice, dragaica si vulturica.

O alta planta interesanta regasita in acest areal este si palamida Cirsum cerrulatum – ale carei proprietati binefacatoare in tratamentul unor variate patologii, au impus-o tot mai mult in categoria plantelor utilizate frecvent in terapiile naturiste.

Cei ce strabat cararile din vecinatatea Coastei Rupturile-Tanacu pot vizita si alte obiective interesante aflate in zona precum Manastirea Tanacu, Muzeul Traditiilor din satul Muntenii de Sus sau Biserica de lemn Sfantul Nicolae, ctitorita in satul Tanacu in anul 1819 si declarata monument istoric.

 

Bibliografie:

  1. Giurescu, Constantin C. – „Tirguri sau orase si cetati moldavene: din secolul al X-lea pana la mijlocul secolului al XVI-lea”, 1967;
  2. Gugiuman, Ion, Circota, V. & Baican, V. – „Judetul Vaslui”, 1973;
  3. Cucu, Vasile & Stefan, Marian – „Romania: ghid atlas al monumentelor istorice”, 1979;
  4. Nicola, Traian – „Valori spirituale vasluiene”, 2001;
  5. Zahariuc, Paul – „Momente istorice barladene, husene si vasluiene”, 2013;
  6. Bors, Ramona Ioana – „Judetul Vaslui: evolutii demografice”, 2014.

(Visited 11 times, 1 visits today)