Putine persoane cunosc azi faptul ca numele judetului Valcea deriva dintr-o corespondenta vocabulara slava, cu semnificatia de „tinutul lupilor”, incluzand desigur o semnificatie bivalenta ce aopera atat elementul de fauna cat si cel metaforic, referitor la temeritatea locuitorilor.

Meleagurile valcene au constituit inca din cele mai vechi timpuri o zona de importanta strategica in contextul traversarii teritoriului vechii Dacii de catre legiunile romane de odinioara, asadar nu e de mirare ca pe aceste plaiuri se regasesc vestigii a numeroase asezari militare antice precum cea de la Rusidava, cea care purta numele de Pons Aluti, cea de la Sarcidava sau cea de la Gura Vaii, cunoscuta in atichitate sub numele de Castra Traiana.

In plus, perioada medievala timpurie a marcat acest teritoriu cu prezenta uneia din primele formatiuni ale statului Munteniei de mai tarziu, respectiv Voivodatul lui Farcas – leagan al unei puternice vieti spirituale romanesti.

Nu e de mirare asadar faptul ca pe tot cuprinsul judetului – nu numai la nivelul resedintei Ramnicu Valcea – sunt presarate o multime de repere istorice, religioase, culturale dar si apartinand categoriei rezervatiilor naturale caracterizate de particularitati ale reliefului, florei si faunei, unice in Romania.

Iata doar zece exemple elocvente in acest sens:

  1. Rezervatia Radita-Manzu de la Baile Olanesti

Binecunoscuta statiune balneoclimaterica de la Baile Olanesti se bucura de o pretioasa tovarasie naturala, reprezentata de Rezervatia Radita-Manzu, din Muntii Capatanii, ce acopera o arie de aproximativ 10 hectare.

In realitate rezervatia face parte din perlele naturale ale Parcului National Buila- Vanturita, dar prezinta o serie intreaga de elemente specifice, care-i confera o valoare unica din punct de vedere al reliefului, ecosistemului si biodiversitatii sale.

Presarata cu vai, cascade, pesteri, paduri, luminisuri, grohotisuri si formatiuni stancoase ce alterneaza cu pajisti inverzite, Rezervatia Radita-Manzu adaposteste o varietate remarcabila de plante si animale incluse in categoria celor protejate prin lege.

Astfel, teritoriul sau este populat de ursi, cerbi, caprioare, lupi, mistreti, rasi, vulpi si veverite, in timp ce la nivel de flora aici se semnaleaza prezenta unei vegetatii arboricole variate – fag, tei sau mesteacan – dar si arbusti si plante erbacee deosebite precum floarea reginei, cuicusoara de munte, laptisorul, tamaita, ghintura, limba cucului, brandusa de munte si floarea pastilor.

  1. Muzeul Trovantilor din Costesti

Spre deosebire de clasica semnificatie a termenului „muzeu”, pe plaiurile valcene regasim in comuna Costesti si o varianta naturala de corn al abundentei in materie de exponate pretioase: „Muzeul Trovantilor” – o arie protejata cu statut de rezervatie naturala de tip geologic.

Este vorba despre o zona situata in bazinul raului Costesti (afluent al Bistritei Valcene), pe o suprafata ce acopera circa un hectar, la nivelul colinelor valcene apartinand Subcarpatilor Getici.

La nivelul acestei zone impestritate cu denivelari bizare, prezente in zona bazala a unei cariere de nisip, se afla o serie de formatiuni geologice surprinzatoare, cu dimensiuni care variaza de la cativa centimetri pana la cativa metri, cu forme neregulate, sferice sau ovoidale, numite „trovanti”.

Acest termen este definit in general de asa-numita calitate de a „creste” pe masura trecerii timpului, intr-un mod oarecum similar stalactitelor si stalagmitelor sin pesteri, prin cimentarea carbonatica datorata apelor calcaroase.

Tendinta lor este de crestere spontana – in mod absolut uimitor din centru catre periferie – cu o rata de depunere care poate atinge 4-5 cm in 1200 ani”, se precizeaza in literatura de specialitate.

  1. Piramidele din valea Stancioiului

Asa numitele „Piramide” din Valea Stancioiului constituie monumente ale naturii alcatuite roci sedimentare cu forme tuguiate precum varfurile unor conuri, in compozitia carora se regasesc nisipuri, argile si pietrisuri erodate de apa si vant, pana la dobandirea unui aspect cu adevarat uimitor, ca si cum ar fi fost cioplite si finisate intr-o faza succesiva de o mana invizibila.

Dantelariile de la baza, precum si golurile asemanatoare unor bule de aer, confera acestui ansamblu imaginea unui ciudat „burete stancos”, sau a unui multiplu „pisc de cascaval”, denumit de oamenii de prin partea locului „La Ciuroaie” – o curiozitate a naturii care se regaseste intr-o arie protejata ce acopera circa 12 hectare.

  1. Pestera Pagodelor

Se regaseste la nivelul versantului de vest al piscului Stogsoare, la o altitudine de aproximativ 150 de metri si a fost descoperita si cartografiata in 1976 de o echipa de speologi din Ramnicu Valcea, care au reusit s-o exploreze si s-o descrie in detaliu, inscriind-o astfel in lista obiectivelor vizitabile in grupuri mici (maxim 3 persoane), dotate cu echipament de protectie si surse de iluminare.

Speleotemele din pestera, desi modeste ca dimensiuni, sunt foarte frumoase: stalactite conice si stalagmite fistulare, fragile si policrome. Pe podea se afla stalagmite gulerate, care au avut baza inundata, la nivelul apei fiind depus un brau de calcit. Cele mai frumoase sunt “pagodele” –  stalagmite conice in trepte. In interiorul pesterii se gase?te si un depozit de argila de un tip mai deosebit, partial litificat, acoperit pe alocuri de o glazua calcitica stralucitoare, depusa pe marginile crapaturilor ultimei uscari a materialului”, se precizeaza in materialul descriptiv de specialitate.

  1. Mlastina Mosoroasa

O rezervatie naturala mai putin cunoscuta din judetul valcea este cea aflata in imediata vecinatate a statiunii Olanesti, la marginea unui catun izolat dinspre comuna Vladesti: Mlastina Mosoroasa.

La nivelul acesteia se regaseste un habitat ideal pentru planta carnivora „roua cerului”, care se indestuleaza cu insecte in perioada iunie-iulie, cand florile sale ajung la maturitate, chiar sub privirile turistilor dotati cu suficienta rabdare pentru a observa intregul proces.

Este bine de stiut insa ca accesul in aceasta zona speciala este anevoios si prezinta fara indoiala suficiente pericole pentru ca persoanele neavizate sa nu se aventureze pe teritoriul sau fara un ghid de prin partea locului.

  1. Lacul Strejesti

Aflat in apropiere de localitatile Proaspeti, Curtisoara, Teslui si Cherlestii din Deal, cel mai mare lac de acumulare de pe Olt, intinzandu-se pe o arie de peste 2300 de hectare, ofera vizitatorilor un spectacol deosebit atat la nivelul oglindei apelor sale, cat si pe maluri: Lacul Strejesti.

Profunzimile sale adapostesc o mare varietate de pesti, de la crap la somn, caras, salau sau biban, iar din peisaj nu lipsesc locurile special amenajate pentru campare, astfel incat pasionatii de drumetii sa se poata bucura de splendide momente de relaxare intr-un peisaj mirific, in care poate fi admirat printre altele si un apus de soare special, cu adevarat de neuitat.

  1. Iezerul Latoritei

Este un lac glaciar ce se regaseste in cel mai jos punct din intreaga tara, intr-o poiana de vis, marginita de paduri de brazi, unde cei ce cauta linistea si pacea au posibilitatea de a face cunostiinta cu forma sa desavarsita.

Nu departe de iezer, urmand un traseu bine marcat dar destul de dificil, se ajunge la Cascada Moara Dracilor – un alt colt de natura in care privitorul ramane cu respiratia taiata: abruptul stancii de-a lungul careia se involbureaza cadearea de apa, precum si imprejurimile acesteia sunt de o salbaticie rara, dar cu atat mai frumoasa cu cat s-a pastrat neintinata de prezenta omului si activitatilor sale.

  1. Caldarea Galcescu

Este la randul sau o rezervatie naturala de tip mixt, aflata la Voineasa, intr-un cadru la fel de feeric precum celelalte surate ale sale valcene.

Zona acopera circa 200 de hectare si gazduieste elemente deosebite de natura geologica, avi-faunistica si botanica, detinand un relief cu adevarat spectaculos: lacuri glaciare, abrupturi, vai, formatiuni stancoase dantelate cu verdele padurilor si incununate cu diademe de flori rare, protejate prin lege.

Caldarea Galcescu este cu adevarat una din perlele Muntilor Parang, detinand in causul unei cuvete de eroziune glaciara un lac de un verde-smarald, caruia-i fac tovarasie alte zece, mai mici, asemenea unor pui aflati sub ocrotirea parintelui.

Frumusetea complexului glaciar poate fi observata foarte bine de la nivelul crestei caldarii – punct din care se remarca apele unui lacusor de dimensiuni ceva mai reduse, care se varsa in Lacul Galcescu, printr-un canal format de undele zglobii ale unui paraias.

  1. Avenul Piciorul Boului

Se prezinta precum un put sapat de natura in miezul unor stanci ce permit evacuarea spre profunzimi a apelor de la suprafata, in vecinatatea satului Cainenii Mari din Muntii Fagaras, respectiv la nivelul bazinului vaii Cotilor, la o altitudine de circa 1600 de metri.

Avenul prezinta depozite de marmura si dolomite cu aspect stratificat si cu alternante variabile, de interes major pentru pasionatii de geologie si speologie, dar si pentru observatorul ocazional, amator de astfel de excursii.

Pentru acestia din urma insa, e bine de stiut ca drumul de acces catre aven este de tip forestier, continuat cu o poteca nemarcata, ce poarta spre Stana din Valea Cotilor si catre Saua Prislopului.

  1. Pestera cu Perle

In masivul Buila-Vanturita din Muntii Capatanii, la o altitudine de peste 1000 de metri, s-a format inca din vremuri ancestrale o pestera cu adevarat spectaculoasa, numita „Pestera cu Perle”.

Intregul masiv muntos care o gazduieste constituie u veritabil corn al abundentei in materie de frumuseti naturale, astfel incat cei ce pornesc la drum pe carari valcene n-ar trebui sa rateze cu niciun chip aceasta zona, incununandu-si itinerariul turistic cu vizitarea pesterii.

In incinta sa se regasesc speleoteme cu aspect sferic sau ovoidal, cu dimensiuni care variaza intre 1 si 10 centimetri, dar chiar si cu diametre superioare, cunoscute sub denumirea de „perle de pestera”, care se formeaza in urma procesului indelungat de picurare.

Perlele s-au structurat incluzand un nucleu de depozitare, constituit fie dintr-o simpla pietricica, fie dintr-un un fragment de os de liliac de pilda, lovit de picaturi de apa calcaroasa intr-un mod care-l determina sa se rostogoleasca, pentru a primi ulterioare astfel de tratamente in mod repetat, pana la depozitarea calcitelor de jur imprejurul nucleului pentru o perioada indelungata, dobandind astfel aspectul sferic.

Cele mai fascinante grupuri de astfel de perle se regasesc insa acumulate in „cuiburi” – cavitati formate pe suprafata inferioara a pesterii, unde se aduna sferele, rostogolite fiind de firicelele unui mic curent de apa, ce le impiedica sa se lipeasca intre ele. 

 

Bibliografie:

  1. Badea, Lucian & Rusenescu, Constanta – „Judetul Valcea”, 1970;
  2. Dumitrascu, Gheorghe – „Epopeea Independentei Romaniei in constiinta valcenilor: 1877-1878”, 2003;
  3. Pandrea, Andrei – „Etnologice”, 2006;
  4. Chihaia, Paul – „Scrieri din tara si din exil”, Vol. II, 2007;
  5. Petria, Petre – „Istorie si credinta pe plaiuri valcene: pagini din istoria si cultura valceana”, 2013.

(Visited 10 times, 1 visits today)