Situat chiar in inima tarii, judetul Sibiu incanta prin varietatea peisagistica muntoasa a Fagarasului, Lotrului si Cindrelului, dar si prin farmecul etno-folcloric al Marginimii, datinile, monumentele arhitecturale si istorice detinute.

Meleagurile sibiene constituie in realitate una din cele mai pretioase nestemate ale vechilor vetre romanesti de cultura si civilizatie, inregistrand cu adevarat o traditie turistica remarcabila.

In prezent, pe tot cuprinsul judetului sunt raspandite 112 unitati de cazare, hoteluri, moteluri, cabane, vile, pensiuni turistice si agroturistice, cu o capacitate de cazare de circa 4450 de locuri”, se mentioneaza in statisticile oficiale.

Patricularitatea acestei zone este insa legata de faptul ca la nivelul sau s-au creat de-a lungul timpului trainice punti de legatura simbiotica intre cultura romaneasca si cele ale nationalitatilor conlocuitoare, generandu-se in cadrul acestui proces un leagan unic de valori culturale si spirituale ce-si au originile in trecutul indepartat al istoriei neamului nostru.

Dincolo de paleta bogata a obiectivelor turistice regasite in orasul resedinta de judet – Sibiul – multe alte repere interesante pot fi descoperite pe cararile sibiene, din categoria carora va prezentam in cele ce urmeaza, zece propuneri:

  1. Gara Vurpar

Fosta gara sibiana din Vurpar care a fost construita in perioada 1898-1910 si a functionat cu succes din 1910 pana in 1993, este astazi declarata monument istoric, dar odinioara constituia un punct in care oamenii se imbulzeau sa intampine calatorii la nivelul statiei-terminal.

Componentele originale – atat cladirea garii cat si calea ferata – s-au pastrat intacte, protejate fiind prin lege si pot fi vizitate si azi de cei ce iscodesc prin arhive prafuite pentru a readuce la lumina imagini ale unui trecut feroviar asociat liniei Agnita.

Este vorba de fapt despre o ramificatie a liniei ferate inguste Sibiu-Agnita-Bradeni: Cornatel-Vurpar, ale carei fotografii in sepia se mai regasesc doar la muzeul istoriei din Sibiu.

  1. Lacul fara fund Ocna Sibiului

Este unul din cele peste 50 de lacuri sarate aflate pe teritoriul statiunii balneoclimaterice Ocna Sibiului, distingandu-se in randurile acestora prin frumusetea sa rapitoare, asociata unui regim chimico-termic cu totul si cu totul deosebit: „Temperatura apei variaza in functie de repartizarea concentratiilor de sare pe verticala, pentru a spori pe masura ce se ajunge in profunzime. Apa lacului acumuleaza caldura solara in sezonul cald si o retine partial si in sezonul rece”.

Lacul mai este cunoscut si sub denumirea de „Lacul Lemnelor” sau „Lacul Francisc” si s-a format in urma prabusirii plafonului salinei Francisc Grube, in secolul al XVIII-lea, mai exact in anul 1775, apele sale acumulandu-se intr-o palnie cu adancimea de peste 34 de metri in punctul sau cel mai profund.

Inconjurat de coline verzi cu arbusti si conifere, poienite si pasuni, lacul imprumuta la randul sau o culoare verde-smarald pentru oglinda ovala a apelor sale, care se intinde pe o arie de aproximativ 0,2 hectare.

  1. Pintenii din Coasta Jinei si Masa Jidovului

Alcatuiesc o rezervatie naturala de tip geologic a caror existenta a fost putin cunoscuta timp de secole, doar ciobanii care strabateau cararile Cindrelului spre Sebes stiindu-le bine locatia, aspectul si forma bizara a stancilor care le formeaza.

Opera de arta a naturii, platoul din piatra care se inalta deasupra albiei raului la 50 de metri este spectaculos, aratand ca o masa suspendata, in timp ce „pintenii” stancosi sunt izolati intr-o arie cu paduri de fag, strajuind inaltimile cu semetie.

  1. Vulcanii noroiosi de la Hasag

In comuna Loamnes, in lunca raului Visa si la circa 20 de kilometri di Sibiu, se regasesc trei conuri vulcanice noroioase incluse in rezervatia naturala de la Hasag, avand dimensiuni considerabile: doua conuri prezinta un diametru de circa 10 metri, in timp ce al treilea are un diametru de 50 de metri.

Descoperiti in 1853, vulcanii noroiosi aflati in aceasta zona sunt mult mai numerosi, rabufnind la suprafata prin cratere circulare, amestecuri de apa sarata si gaz metan sub forma de mal vascos pseudovulcanic.

Relieful bizar pe care-l creeaza aceste formatiuni este insa amenintat de activitatile agricole ale locuitorilor intrucat zona protejata prin lege este frecvent incalcata de oameni si de animalele care pasuneaza in imediata vecinatate a conurilor.

Asadar, persoanele pasionate de drumetii pe carari sibiene mai au inca timp sa-si incante privirea cu spectacolul rar al eruptiilor noroioase de la Hasag, inainte ca activitatile agricole din zona sa distruga complet conurile.

  1. Lacul Tatarilor

Face parte din rezervatia naturala care-i poarta numele, ce se intinde pe o arie de aproximativ 3 hectare, in imediata vecinatate a localitatii Arpasu de Sus, detinand depozitari de turba remarcabile, cu vegetatie specifica si impact antropic redus.

Printre speciile floristice semnalate in arealul rezervatiei se afla: mesteacanul arctic alb (Betula pubescens), plopul tremurator (Populus tremula), trifoiul de balta (Menyanthes trifoliata), limbarita (Alisma plantago), bulbucul de balta (Caltha palustris), roua cerului (Drosera rotundifolia) si calcea calului (Caltha laeta)”, se mentioneaza in literatura de specialitate.

La randul sau, fauna regasita in acest loc reuneste o varietate de specii in randurile carora se numara si unele protejate la nivel european, precum tritonul cu creasta, broasca testoasa de balta si brotacul verde, pentru a aminti doar cateva din acestea.

  1. Biserica evanghelica fortificata din Agnita

Atestata documentar inca din anul 1280 intr-un hrisov sasesc, asezarea de la Agnita („Sfanta Agata” in limba maghiara), detine o remarcabila traditie mestesugareasca specifica activitatilor de breasla de odinioara.

In acest orasel se regaseste una din cele mai vechi fortificatii rurale sasesti de pe intreg teriroriul Transilvaniei, a carei constructie a demarat in secolul al XIII-lea si a continuat in perioada ulterioara cu extinderi, amplificari si intarituri, pentru a ajunge in secolul al XVII-lea sa detina trei incinte distincte, dotate cu turnuri proprii: Biserica evanghelica fortificata din Agnita.

In prezent, ansamblul declarat monument istoric este format din cinci elemente: Biserica propriuzisa si patru turnuri cu titulaturi specifice: cel de poarta (al olarilor), del estic (al fierarilor), cel sud-estic (al croitorilor) si cel sud-vestic (al cizmarilor) – dupa breslele existente aici cu sute de ani in urma.

  1. Ansamblul castelului Brukenthal din Avrig

Fosta resedinta de vara a juristului sas si guvernator al Transilvaniei Samuel von Brukenthal (1721-1803), pasionat colectionar de arta si fondator al faimosului muzeu din Sibiu care-i poarta numele, se afla la Avrig, amplasata pe o terasa suspendata la circa 12 metri deasupra Vaii Oltului.

Capodopera arhitecturala si perla nepretuita a barocului transilvanean, constituie azi o atractie turistica de un rafinament aparte, renovata fiind in 2011 integral, respectandu-se cu strictete stilul si viziunea lui Brukental, pentru a fi pusa la dispozitia publicului larg in toata splendoarea sa.

In incinta domeniului pot fi organizate evenimente deosebite, ospetilor punanduli-se la dispozitie si posibilitatea efectuarii unui tur individual ghidat si o larga paleta de activitati sportive sau de relaxare, inclusiv vizite la Fabrica de Sticla din Avrig.

  1. Castelul Apafi din Dumbraveni

In perioada cea mai infloritoare a nobilimii medievale transilvanene din imprejurimile Mediasului, familia Apafi construi un castel impresionant pe mosia proprie de la Dumbraveni, in stil renascentist, cu intrarea strajuita de ziduri cu bastioane si sant de apa si cu laturile inconjurate de undele domoale ale unui lac, precum in povesti.

In preznt insa, acest maret edificiu gazduieste colectiille muzeale ale comunitatii Armenilor Transilvaneni, incluzand schite, mobilier, arme, costume, documente si alte obiecte de exponat care dezvaluie repere semnificative din traditiile, spiritualitatea si cultura acestora, in diferite perioade ale istoriei, precum si rolul pe care l-au detinut in evolutia acestei asezari de-a lungul timpului.

  1. Casa Gustav Schuster din Medias

Scriitorul si poetul sas Gustav Schuster-Dutz (1885-1968) s-a nascut si a trait la Medias, fiind deosebit de indragit in randurile transilvanenilor nu numai pentru scrierile sale in dialect, ci si pentru considerabilul simt al umorului de care a dat dovada de-a lungul vietii sale si chiar si dupa moarte: epitaful de la mormantul sau, redactat in limba germana, subliniaza tocmai faptul ca „cea mai mare satisfactie a sa a fost ca prin ras si prin glumele sale sa aduca zambetul pe buzele celorlalti”.

Casa din Piata Regele Ferdinand I a fost construita de fapt la inceputul secolului al XVIII-lea (circa 1705), pe temeliile unui edificiu medieval, prezentand cornise cu ornamente la nivelul ferestrelor, pilastri, poarta masiva la intrare cu arcada si grilaje realizate in fier forjat, cu motive florale si ghirlande executate cu o maiestrie aparte, detinand o puternica amprenta baroc.

Un alt detaliu important din punct de vedere arhitectural este lucarna acoperisului, realizata in forma de arc semicircular, decorata cu simboluri mistice (ochiul divin), si cu o singura fereastra flancata de volute”, se precizeaza intr-o descriere amanuntita a monumentului, realizata de Andreea Busoiu in 2013.

  1. Iezarele Cindrelului

Una din cele mai frumoase rezervatii naturale romanesti se regaseste pe colinele muntoase ale Masivului Cindrelului, la circa 20 de kilometri de Sibiu: Iezerele Cindrelului.

Zona se remarca atat prin varietatea florei si faunei specifice, cat si prin elementele geomorfologice si hidrografice ce o caracterizeaza: alcatuita prin ingemanarea a doua circuri glaciare – Iezerul Mare si Iezerul Mic – rezervatia prezinta un relif surprinzator, incluzand caldari cu versanti abrupti, morene, stancarii, vai si grohotisuri, deopotriva.

Din punct de vedere al particularitatilor faunistice, aici se semnaleaza prezenta caprelor negre, ursilor bruni, jderilor, lupilor si vulpilor, dar si a unei varietati mari de specii de pasari, insecte si reptile, de major interes pentru zoologii pasionati si nu numai.

La randul sau, flora specifica se inscrie pe o curba spectaculoasa a diversitatii, incluzand diferite specii de plante rare precum zambrul, jnepanul, ienuparul si pretioaselor flori de bujor si clopotei de munte, alaturi de o specie de usturoi siberian (Allium sibirium L.), aflat pe cale de disparitie.

Rezervatia mixta Iezerele Cindrelului constituie o veritabila frumusete pastorala a Marginimii Sibiului, incununata fiind de legende potrivit carora iezerele ar fi adapostit odinioara balauri, care s-au retras in adancurile lacului Iezerului Mare, motiv pentru care turistii sunt invitati… sa nu arunce pietre in apa pentru ca nu cumva sa trezeasca monstrii din amorteala…

 

Bibliografie:

  1. Pascu, Stefan – „Voivodatul Transilvaniei”, 1971;
  2. Moga, Ioan – „Scrieri istorice, 1926-1946”, 1973;
  3. Irimie, Cornel, Dunare, Nicolae & Petrescu, Paul – „Marginenii Sibiului: civilizatie si cultura populara romaneasca”, 1985;
  4. Daicoviciu, Hadrian & Glodariu, Ioan – „Cetati si asezari dacice in sud-vestul Transilvaniei”, 1989;
  5. Moise, ilie – „Folcloristica sibiana”, 1999;
  6. Pacurariu, Mircea – „Carturari sibieni de altadata”, 2002.

(Visited 14 times, 1 visits today)