La concurenta cu Brasovul, judetul Prahova detine plaiurile cele mai frecventate de turisti, atat pentru frumusetile sale naturale deosebite, cat si pentru abundenta reperelor de interes arheologic, istoric sau a lacasurilor de cult, pentru a nu mai mentiona multimea evenimentelor culturale deosebite organizate in cadre cu adevarat feerice. 

Pentru toti cei ce ar dori sa-si incante privirile cu frumuseti prahovene si sa petreaca momente de neuitat si in afara traditionalelor activitati montane oferite de faimoasele statiuni Sinaia, Busteni, Azuga, Slanic sau Valenii de Munte, oferta ramane stanjenitor de bogata, intrucat acest judet constituie un adevarat corn al abundentei in materie.

Case memoriale, manastiri, monumente ale eroilor cazuti la datorie, castele si curti boieresti fastuoase, precum si locuri incantatoare in care natura si-a descatusat propria fantezie realizand opere de arta cum numai ea stie sa plamadeasca – toate isi asteapta cu bratele deschise oaspetii de pretutindeni.

Iata in cele ce urmeaza zece propuneri in acest context:

 

  1. Casa memoriala Cezar Petrescu

Este de fapt cladirea in care marele nostru scriitor s-a stabilit in anul 1937, incantat de frumusetile Bustenilor si urmand cursul unui vis pe care-l cultiva inca din anii tineretii sale.

Cezar Petrescu (1892-1961) nazuia sa dobandesca mai devreme sau mai tarziu un loc al sau special, in care sa se poata izola si reculege in pace, pentru a putea lucra la operele sale cele mai pretioase.

Inscriptia de la intrarea in cladire poarta semnatura unui alt scriitor roman de seama – Demostene Botez (1893-1973) – si mentioneaza faptul ca „Aici, sub cerul acesta pur, Cezar Petrescu a cinstit, ca intr-o ceremonie antica, Arta, Munca, Dreptatea si Omenia (…).

 

  1. Plaiul Hotilor

Se afla la Sinaia si este un parc de tip rezervatie naturala paleontologica, renumita pentru bogata sa zestre de fosile descoperite de specialisti la nivelul straturilor calcaroase din marile blocuri din calcar de Stamberg, avand o vechime de zeci de mii de ani.

Este vorba de peste 250 de astfel de specii de organisme ancestrale, printre care se numara moluste, gasteropode, crustacee, cefalopode, branhiopode, corali sau spongieri de pilda.

In plus, la nivelul rocilor din aceasta zona protejata au fost identificate si fosile vegetale la fel de rare si de vechi, daruind cu generozitate cercetatorilor un areal impresionant de studiu.

Plaiul Hotilor si bazinul sau fosilifer sunt cu atat mai atragatoare cu cat permit accesul liber tuturor celor interesati sa-l viziteze, fara taxe si fara restrictii de camping.

 

  1. Castelul Cantacuzino din Busteni

Finalizat in anul 1911, castelul a fost proiectat si cladit la solicitarea printului Gheorghe Grigore Cantacuzino (1832-1913), supranumit „Nababul”, dupa planurile arhitectului vasluian Grigore Cerchez (1850-1927), care s-a intrecut pe sine, creand un complex structural de o nepretuita valoare arhitectonica, documentara si artistica, deopotriva, acoperind o arie de peste 3000 de metri patrati.

La nivelul pavilionului central al castelului se afla o remarcabila colectie heraldica ce reuneste blazoanele tuturor familiilor inrudite prin alianta cu Cantacuzinii, intr-un cadru impunator, bogat in vitralii si ornamente de un rafinament aparte, cu piloni, arcade interioare si picturi votive ale partilor superioare, mozaicuri, feronerii turnate in bronz si seminee executate in piatra de Albesti, cu o maiestrie aparte. 

Castelul, construit in stil neoromanesc, este inconjurat de un parc ale carui alei te poarta spre cascade, fantani arteziene ?i grota (…), totul prezentand un repertoriu decorativ cu un pronuntat caracter romantic”, se precizeaza in descrierea oficiala a complexului.

 

  1. Colinele Coltii lui Barbes

Fac parte din rezervatia naturala de tip muntos, situat in extremitatea rasariteana a Bucegilor, prezentand formatiuni calcaroase, sisturi cristaline, gresii si conglomerate de o mare diversitate, intr-un peisaj presarat cu izvoare, pajisti, grohotisuri si paduri ce abunda in flora si fauna specifica.

Aria protejata acopera o suprafata de peste 1500 de hectare si este renumita pentru frumusetea pajistilor incarcate cu iflorescentele de vara timpurie ale stanjenelului mic de munte, ale carui corole de un mov aprins se remarca prin frumusetea petalelor alungite, dispuse in sase diviziuni.

 

  1. Penitenciarul Doftana din Telega

Un loc nu tocmai incantator, dar incarcat de semnificatii istorice este si Penitenciarul Dofrana din Telega, renumit pentru a fi inchis in incaperile sale cele mai intunecoase, o multime de detinuti politici cu nume sonore pentru un motiv sau altul, de la legionarii Horia Sima si Corneliu Zelea Codreanu, la Nicolae Ceausescu sau Gheorghe Gheorghiu-Dej, dar si participanti la rascoala din 1907.

Este un monument istoric oarecum lugubru, avand in vedere gradul de deteriorare in care se afla in prezent, dar si al teoriilor exprimate de localnici, potrivit carora structura ar fi bantuita de stafiile fostilor detinuti sau a celor ce i-au supus unor torturi cumplite in temutele sale beciuri.

Cladirea a fost insa construita din initiativa regelui Carol I in anul 1895, pe temeliile unei vechi ocne, cu intentia paradoxala de a-si amenaja in acest loc o resedinta de vara, dar pentru ca unul din caii sai favoriti isi rupse un picior pe cararile deluroase ale zonei si fu sacrificat pe data, regele hotara ca acesta nu e semn bun pentru un ctitorirea unui edificiu vacantier.

Mai mult decat atat: cautand o alta zona din Telega unde sa-si amplaseze resedinta, regelui-i iesi in drum o tanara fata cu achii in lacrimi, care-i marturisi ca fu violata de cativa lucratori de la ocnele de sare, motiv pentru care Carol I decise sa ridice acolo o inchisoare infricosatoare, din care ocnasii sa nu poata evada cu nici un chip.

In prezent pot fi observate doar ruinele acestei cladiri, intrucat acoperisul sau se prabusi in proportie de peste 80% din pricina zapezilor, iar licitatiile organizate spre a fi restaurata au esuat amarnic din cauza lipsei totale de interes in randurile potentialilor candidati.

 

  1. Castelul Iulia Hasdeu din Campina

Este in realitate un muzeu intrat in circuitul turistic, avand reputatia de „capriciu arhitectonic”, intrucat fu construit in 1896 din initiativa lui Bogdan Petriceicu Hasdeu in memoria fiicei sale, Iulia, o tanara fata cu aptitudini de geniu, moarta la numai 18 ani de tuberculoza.

In afara portretelor de familie, a mobilierului, manuscriselor, documentelor si fotografiilor expuse in incaperile castelului, vizitatorii au acces si la anumite elemente ce releva preocuparile cu un pronuntat caracter spiritist, carora isi dedicau timpul sotii Hasdeu, in tentativa de a mentine contactul cu fiica lor disparuta din lumea celor vii.

Castelul are in componenta 6 saloane, la nivelul carora se regasesc numeroase indicii in acest context, de la Salonul 3 – un veritabil templu in care se remarca pronaosul cu oglinzi paralele, altarul si statuia lui Isus realizata de sculptorul Raphael Casciani, la Salonul 5, unde se regaseste bustul in marmura de Carrara al Iuliei, sculptat de Ioan Georgescu, papusa sa preferata, jurnalul personal si cartea de matematica, pentru a nu mai vorbi despre Salonul 6 – o veritabila camera obscura, la nivelul careia se desfasurau sedintele de spiritism propriuzise.

 

  1. Moara de apa Warthiadi din Drajna de Jos

Odinioara era cunoscuta sub denumirea de „Moara Domeasca”, atestata documentar fiind inca din anul 1696, cand domnitorul Tarii Romanesti era Constantin Brancoveanu, renumit pentru ctitoriile sale si stilul arhitectural eclectic care-i poarta si azi numele.

In anul 1942 insa, doctorul in stiinte Dumitru Kretzulescu Warthiadi (1885-1970) intocmi un memoriu detaliat al proprietatilor de la Drajna de Jos, cu intentia de a lamuri faptul ca moara de pe cursul raului Teleajen ar fi apartinut familiei sale, motiv pentru care azi poarta numele acesteia.

Din mecanismul propriu zis al morii s-au mai pastrat cateva componente, una din rotile hidraulice (roata cu cupe) cu axul si roata interioara, una din pietrele de moara, probabil piatra zacatoare si cateva elemente din esafodajul interior pe care se monta instalatia propriu zisa”, se precizeaza in descrierea oficiala a obiectivului declarat monument istoric.

Interesant este faptul ca aceasta moara a servit si ca decor in filmul romanesc „Intoarcerea Vlasinilor”, realizat in anul 1983 sub bagheta regizorala a lui Mircea Dragan.

 

  1. Curtea boiereasca a lui Pana Filipescu

In Filipestii de Targ, in jurul anului 1641, marele logofat Pana Filipescu porunci construirea unui conac boieresc impunator, care sa satisfaca pe deplin pretentiile sotiei sale, Maria Cantacuzino, si sa oglindeasca autoritatea familiei in intreaga zona, precum si importanta functiei detinute de Pana Filipescu – cel ce asigura efectiv legatura intre domnitorul Valahiei si boierii ce alcatuiau Divanul Domnesc.

Cladirea fu ridicata cu respectarea caracteristicilor traditionale, detinand foisor, coloane, parter inalt, cu beciuri, usi mari si ziduri masive, groase de un metru, sugerand o trainicie structurala deosebita. 

In prezent gazduieste muzeul „Conacul Pana Filipescu”, cu expozitia sa de documente, portretul in marime naturala al Stolnicului Mihai Cantacuzino, semnat de marele pictor Theodor Aman, icoane, podoabe de epoca, vesminte si obiecte de mobilier care dezvaluie bogatia de odinioara a acestei mari familii boieresti.

De remarcat si parcul amenajat cu pomi fructiferi, flori, banci si alei, in incinta caruia se afla statuile domnitorilor Mihai Viteazu si Serban Cantacuzino, dar ci cele ale altor personalitati de seama ale vremii, nelipsind desigur, cea a logofatului Pana Filipescu.

 

  1. Casa memoriala Nicolae Grigorescu

Se afla in Campina, construita fiind in perioada 1902-1904 si reconstruita dupa o jumatate de secol de la un cumplit incendiu care a devastat-o in timpul Primului Razboi Mondial.

Aici a trait o buna bucata de vreme si a realizat multe din splendidele sale tablouri, marele nostru pictor Nicolae Grigorescu (1838-1907).

In prezent cladirea functioneaza ca muzeu, expunand obiecte personale ale artistului, fotografii, scrisori si alte documente care dezvaluie evenimente din viata sa, schite si picturi, dar si o colectie remarcabila de volume ce alcatuiau biblioteca sa, cu un continut extrem de variat, de la literatura la arta si de la geografie la istorie.

De asemenea, poate fi vizitat si atelierul de pictura al lui Grigorescu, la nivelul caruia se regasesc sevaletul si o serie de picturi importante ale artistului, intr-o atmosfera care-si pune amprenta puternic pe memoria vizitatorilor.

 

  1. Curtea Vacarescu-Calimachi din Manesti

Devastat de un incendiu mistuitor in anul 1974 si zguduit ulterior din temeliile arse de cutremurul din 1977, conacul Calimachi-Vacarescu din Manesti se afla odinioara intr-o perioada de glorie si stralucire, impresionandu-si vizitatorii cu splendorile sale.

Complexul fu construit intre anii 1882 si 1892 din porunca maresalului Curtii regelui Carol I – Theodor Vacarescu (1842-1913), conform planurilor remarcabile ale arhitectului francez Paul Gottereau.

Prin alinta cu familia Calimachi, conacul a imprumutat si numele acestora, pentru ca intr-o faza succesiva, odata cu instaurarea regimului comunist in Romania, proprietatea sa fie confiscata si transformata mai intai in sediu al Politiei Militare, apoi in sediul unei companii de gaze, pentru ca intr-o ultima faza sa devina preventoriu pentru copiii afectati de tuberculoza.

In prezent este doar o ruina care pastreaza in buna parte urmele maretiei sale de demult, mai cu seama in conditiile in care conacul a fost amplasat in inima unui parc de circa 14 hectare.

 

 

Bibliografie:

  1. Iorga, Nicolae – „Tara rominilor: I. Romania. 1. Judetul Prahova”, 1910;
  2. Streckeisen, Albert – „Tufuri daciene in jud. Prahova”, 1929;
  3. Niculescu, Gheorghe & Velcea, Ion – „Judetul Prahova”, 1973;
  4. Ciampichini, Alessio – „Cooperazione per lo sviluppo locale della regione di Prahova (Romania) attraverso lo sviluppo del turismo rurale”, 2006;
  5. Berindei, Dan – „Documente interne: (1858-1859), Vol. V, 2007.

 

(Visited 23 times, 1 visits today)