Plai legendar, presarat la tot pasul cu marturii ale unui trecut istoric incarcat de semnificatii si evenimente rascolitoare, judetul Neamt isi intampina vizitatorii cu frumusetea rapitoare a peisajelor sale, invitandu-i la drumetii pe carari mirifice, unde monumentele naturii si cele zamislite de mana omului se intovarasesc intr-o armonie deplina.

Numerosi scriitori si poeti romani de seama au zugravit in operele lor remarcabile acest spatiu romanesc in care domnitori straluciti, precum Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Petru Rares sau Dimitrie Cantemir au scris istoria nemului nostru cu slove de aur.

Neamtul continua sa fie o prezenta distincta in peisajul creativitatii romanesti, inclusiv pe plan literar, in continuarea unei traditii vii si perene, care pune in miscare disponibilitati si talente”, scria Cristian Livescu intr-o prefata la volumul intitulat „Scriitori din Neamt – Antologie”, semnat de Virgil Razesu (2012).

Nu este de mirare asadar ca pe intreg cuprinsul acestui judet se regasesc din belsug atractii turistice de o varietate pe cat de vasta pe atat de magnetica pentru cei ce intentioneaza sa-i descopere farmecul de necontestat intr-un itinerariu de vacanta demn de invidiat, fara sa se rezume la orasul resedinta de judet – Piatra Neamt:

 

  1. Statiunea Durau

Situata la poalele Ceahlaului, la o altitudine de aproximativ 800 de metri, statiunea montana Durau beneficiaza de un bioclimat favorabil turismului pe tota durata anului, apreciata fiind pentru privelistile fermecatoare pe care le ofera, aerul curat, traseele montane, pensiunile si structurile de cazare in masura sa ofere conditii de lux pana si celor mai pretentiosi vizitatori.

Duraul este faimos indeosebi pentru faptul ca a fost declarat drept „un veritabil colt de rai, cu poluare zero”, ispitindu-si totodata vizitatorii cu o serie intreaga de alte atractii turistice aflate in imediata sa vecinatate: manastiri, lacuri, pesteri, cascade si versanti cautati cu infrigurare de catre pasionatii de alpinism, pentru a enumera doar cateva din acestea.

 

  1. Casa Memoriala Alexandru Vlahuta din Agapia

Scriitorul Alexandru Vlahuta (1858-1919) s-a nascut la Plesesti, dar Casa Memoriala care-i poarta numele se regaseste la Agapia, in imeditata vecinatate a frumoasei manastiri nemtene cu fresce pictate de Nicolae Grigorescu.

Muzeul memorial Vlahuta a fost construint spre sfarsitul secolului al XIX-lea, mai exact in 1885, pe rotunjimile blande ale unui deal, unde maica Elisabeta Strajescu, sora scriitorului, a decis ca o casuta din lemn cu cerdac, ar putea deveni loc de reculege, adapost si armonie sufleteasca, deopotriva.

Vlahuta venea adeseori cu incantare in acest loc in care reusea sa-si adune gandurile, sa se odihneasca si sa-si intalneasca prietenii pe timp de vara, cand natura-i intampina cu dulceata frumusetilor acestor plaiuri de vis, iar curatenia si simplitatea casei ii indemna la depanat de amintiri.

In prezent, muzeul se afla sub patronatul Manastirii Agapia si continua sa gazduiasca cenacluri literare in pridvor, in timp ce la interior detine piese de mobilier si obiecte care au apartinut familiei scriitorului, precum si documente, fotografii si scrisori semnate de Vlahuta – toate zugravind intr-un mod aparte momente semnificative din viata acestuia.

 

  1. Mormantul domnitorului Alexandru cel Bun de la Manastirea Bistrita

Necropola domneasca de la Manastirea Bistrita adaposteste ramasitele pamantesti ale marelui domnitor roman Alexandru cel Bun, descendent al Musatinilor, care a carmuit indelung si cu mare iscusinta Moldova intre 1400 si 1432.

In realitate, in acest loc se regasesc mormintele tuturor membrilor familiei sale, dar si ale altor personalitati de seama ale istoriei nemtene, de la doamna Maria Cneaghina, sotia domnitorului Stefan Lacusta si pana la Ivascu Golescu sau de la cel al marelui cronicar Grigore Ureche, la mormintele unor ierarhi insemnati ai Moldovei din evul mediu tarziu.

La implinirea a 500 de ani de la moartea lui Alexandru cel Bun, in 1932, osemintele domnesti au fost deshumate si depuse in spatiul nordic al lacasului, sub o bolta de piatra, prilej cu care Manastirea Bistrita a gazduit o importanta manifestare in memoria „Parintelui Moldovei”, caruia sculptorul Gir Radulescu i-a dedicat in 1982 o remarcabila statuie in marmura alba, ce se regaseste langa biserica.

 

  1. Casa Memoriala Ion Creanga din Humulesti

Leagan al copilariei marelui nostru scriitor Ion Creanga (1837-1889) – Humulestiul, gazduieste casa memoriala ce-i poarta numele, aflata pe lista monumentelor istorice cu insemnatate deosebita din Targu Neamt, construita de catre bunicul sau, Petre Ciubotariu, in perioada 1830-1831.

„Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc la locul nasterii mele, la casa parinteasca din Humulesti, la stalpul hornului unde lega mama o sfara cu motocei la capat, de crapau matele jucandu-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care ma tineam cand incepusem a merge copacel, la cuptiorul pe care ma ascundeam, cand ne jucam noi, baietii, de-a mijoarca, si la alte jocuri si jucarii pline de hazul si farmecul copilaresc, parca-mi salta si acum inima de bucurie!” – scria odinioara Creanga, zugravind ca nimeni altul locul sau de bastina.

Azi, in imediata vecinatate a acestei case se regaseste si parcul tematic Ion Creanga, unde vizitatorii pot face cunostinta cu indragitele personaje din basmele pentru copii semnate de marele nostru scriitor.

 

  1. Piatra Dracului din Comuna Teiului

Este o stanca solitara ce se iveste din apele cozii lacului de acumulare Izvorul Muntelui, avand o forma bizara, care a alimentat de-a lungul timpului legende din cele mai variate in randurile populatiei din zona, impestritate cu capcauni, varcolaci sau draci care apar noaptea pe varful sau, schimbandu-i pozitia si amutind imprejurimile.

Inaltimea pietrei este de circa 23 de metri, iar iluzia optica gratie careia pare ca s-ar misca pe timpul noptii este creata de variatia debitului de apa, desi aceasta explicatie stiintifica nu a avut darul de a diminua catusi de putin fanteziile pe tema legendarei aparitii a dracului in toiul noptii.

In orice caz, spre a alunga spiritele rele sau pur si simplu dintr-un elan religios aparte, localnicii au amplasat pe varful pietrei o cruce ben vizibila din departare, inchinandu-se ori de cate ori au treburi prin partea locului.

 

  1. Cetatea Neamtului

Monument istoric de o valoare inestimabila, Cetatea Neamtului este azi unul din cele mai fascinante edificii cu rol muzeistic din tara si totodata marturie vie a unui trecut istoric tulburator pentru poporul nostru, strajuind din vechime valea Moldovei si Siretului, de pe Culmea Plesului.

Sunt cu ceara picurate / Filele.n bucoavna mea, / Dar citesc, cum pot, inea. / Spune-acolo de-o cetate / Care Neamtul se numea / Si-au zidit-o, spune-n cronici, / Nemti, germani sau teutonici”, scria odinioara George Cosbuc despre Cetatea Neamtului, subliniind astfel faptul ca originile acestui edificiu impresionant se pierd in negura timpului, nestiindu-se cu exactitate cine a demarat constructia initiala a fortificatiilor, desi se presupune ca ar fi o ctitorie din timpul domniei lui Petru I Voievod (1375-1391).

In prezent pot fi vizitate 21 de incaperi ale cetatii, sala de sfat si de judecata, sala armelor, incaperile destinate proviziilor, dar si cele ale inchisorii de odinioara.

 

  1. Lacul Izvorul Muntelui

Nu se poate calatori pe carari nemtene fara sa se rezerve un popas cat de mic pe malul lacului Bicaz sau „Izvorul Muntelui” – o acumulare artificiala de ape pentru amenajarea careia autoritatile comuniste au dispus stramutarea a nu mai putin de 22 de asezari din Carpatii Orientali, in zona cursului mijlociu al Bistritei.

Lacul acopera o suprafata de aproximativ 150 de hectare si este catalogat in categoria rezervatiilor acvatice cu statut protejat, gazduind in apele sale si in zonele de pe maluri o fauna si o flora de o varietate impresionanta.

Turistii pot efectua si plimbari cu vaporasul, hidrobiciclete sau salupe si au posibilitatea chiar si de a se caza la hotelul plutitor de pe oglinda lacului, in afara alternativelor clasice de pe malurile acestuia – pensiuni si alte structuri de cazare cu capacitati variabile.

 

  1. Zimbraria Dragos Voda 

Se afla in incinta Parcului natural Vanatori Neamt, la circa 15 kilometri de orasul Targu Neamt si adaposteste nu numai splendide exemplare de zimbri – totemul Moldovei – ci si alte specii de animale specifice zonelor montane romanesti, precum caprioarele, cerbii lopatari sau ursul carpatin, dar si o mare varietate de pasari.

Zimbraria Dragos Voda constituie o atractie turistica aparte intrucat detine o componenta unica din punct de vedere al particularitatilor sale ca gradina zoologica: este unica amplasata intr-o zona aflata la mare distanta de aglomerarile urbane, asigurand toate conditiile naturale de care animalele gazduite au nevoie pentru a se simti cu adevarat neinfluentate de factori perturbatori incompatibili cu mediul lor firesc de viata.

 

  1. Cascada Duruitoarea

Cu un nume cat se poate de expresiv, Cascada Duruitoarea isi rostogoleste apele zgomotoase pe versantul Ceahlaului, in josul vaii Paraului Rupturii, in cadrul unei rezervartii care-i poarta numele si care acopera o arie de circa un hectar.

Cu o cadere de apa de peste 25 de metri, cascada prezinta doua segmente delimitate de un prag ce separa partea superioara, ampla de aproximativ 20 de metri de cea inferioara, care-si rasfrange evantaiul panzei de apa peste o stanca de aproximativ 5 metri, cu un debit redus insa, din pricina orientarii cursului izvorului Fantana Rece catre cabana Dochia.

 

  • Polita cu Crini din Ceahlau

Este de fapt o arie naturala ce acopera circa 370 de hectare la nivelul versantului estic al Masivului Ceahlau, situata la o altitudine de aproximativ 1400 de metri, avand caracter botanic, impadurit, dar si cu un extins covor erboricol la nivelul caruia se identifica o varietate rara de clopotei si pipirig de munte cu rezerve uleioase remarcabile.

O alta resursa pretioasa a rezervatiei este constituita de „arboretul de larice care include arbori cu variate varste, inclusiv unii batrani, cu varste cuprinse intre 400 si 500 de ani – veterani ce traiesc pe soluri sarace, in crapaturi de stanca, dar si numerosi arbori ce prezinta circumferinte impresionante ale trunchiurilor, putand fi cuprinsi de trei sau patru oameni care-si unesc bratele”, dupa cum este descrisa aria de catre specialistii ce au efectuat studii dedicate in zona, cu scopul de a releva variatiile climatice specifice ultimelor secole, cu raspuns corespunzator al arborilor la stres.

 

Bibliografie:

  1. Iorga, Nicolae – „Studii si documente cu privire la istoria rominilor”, 1904;
  2. Giurescu, Constantin G. – „Targuri sau orase si cetati moldavene: din secolul al X-lea pana in mijlocul secolului al XVI-lea”, 1967;
  3. Popa, Neculai – „Represiune si reziatenta in tinutul Neamtului”, 2001;
  4. Sesan, Dragos – „Ctitoriile lui Stefan cel Mare in documente”, 2004;
  5. Cocea, Cristian – „Ghidul Romaniei misterioase”, 2005;
  6. Florescu, Elena – „Biserici vechi de lemn din tinutul Neamt”, 2012.

(Visited 10 times, 1 visits today)