Judetul Galati, cu resedinta sa care-i poarta numele, reuneste pe teritoriul sau o veritabila cununa de nestemate turistice, in masura sa satisfaca pana si cele mai elevate standarde in materie de varietate pe portativul unui itinerariu de vacanta.

Dara daca in orasul-resedinta – Galati – regasim edificii, monumente, obiective muzeistice si puncte de atractie renumite atat la nivel national cat si dincolo de granitele tarii, pe restul teritoriului judetean se afla presarate multe alte obiective interesante in acest context.

Am alcatuit asadar un top 10 dedicat argumentului, excluzand oricum din start orasul Galati si zestrea sa de puncte magnetice pentru vizitatori, deja prea bine cunoscute, propunand alte atractii nu mai putin valide pentru a fi incluse intr-un proiect de petrecere a timpului liber:

 

  1. Conacul logofatului Costache Conachi din Tiganesti

Costache Conachi (1778-1849), inalt dregator fanariot la curtea Moldovei, era in realitate un talentat scriitor si poet de limba romana, a carui opera din nefericire nu a fost apreciata la justa sa valoare pana cand criticii generatiilor succesive au descoperit in stihurile sale o dulceata si o armonie fara seaman, indreptatindu-i sa-l numeasca pe drept cuvant „un stralucit precursor eminescian nedreptatit de catre contemporanii sai”.

Conacul din Tiganesti este un monument istoric cu totul si cu totul deosebit, care poarta si azi o aura misterioasa ce aminteste parca vremurile de odinioara, cand Costache Conachi isi inmuia condeiul in calimara pentru a zamisli versuri de dragoste in foisorul din spatele ruinelor gotice ale portii domnesti.

 

  1. Biserica Sfantul Dimitrie din Calmatui

Ctitorita in 1809 si refacuta de catre caminarul si mosierul de Brehoaia, Alexe Anastasiu, in perioada 1862-1865, Biserica Sfantul Dimitrie din Calmatui este un lacas de cult cu valoare de monument istoric, ce prezinta particularitatea unei schimbari de hram mai putin obisnuite: initial a fost construita sub obladuirea Sfantului Gheorghe, dar intr-o faza succesiva, acest ocrotitor a fost inlocuit de Sfantul Dimitrie, in semn de pretuire pentru personalitatea lui Dimitrie Petre Anastasiu (Tache Anastasiu, 1836-1900) – fondator al Partidului National Liberal la 24 mai 1875.

Drept marturie a schimbarii de hram, in incinta bisericii se regaseste inscriptia chirilica ce demonstreaza ocrotitorul initial: „Fondatorul acistui sint lacasu, inaltatu in onorea martirului Georgie, in satul Brehoe, di catre proprietarul mosie, Alexi Anastasiu Jevalexi, di natiune elinu, din Ipiru, districtul Zagora, satul Capisova, avandu etatia 64 ani cand a termenat edificiul, dumiciliatu in acistu Principatu a Moldavei din anul 1826 mai 16, la urbia Tecuci. Terminarea s-a facutu la 30 a lunii augustu, anul 1865, in zilile Mariei Sale Alisandru Ion I, Domnitorul Romanilor”.

Spre deosebire de muritorii de rand, sfintii nu-si poarta pica unul altuia, asadar edificiul continua sa reprezinte un simbol al actelor de caritate, al generozitatii, marinimiei si multor altor virtuti gratie carora fraternitatea si omenia razbesc prin obscuritatea potrivniciei.

 

  1. Micul Paradis – Parcul Faleza Dunarii

Nu cu mult timp in urma faleza galateana a Dunarii constituia un punct de atractie ce apartinea exclusiv protipendadei „Orasului Dunarii Albastre”, dar pe masura trecerii anilor, malul local al fluviului si-a extins splendorile si segmentele de agrement dincolo de limitele resedintei de judet.

Faleza invita la plimbari relaxante, degustari de bucate traditionale romanesti la terase si localuri ce-si intampina musterii cu o ospitalitate deosebita, constituid in acelasi timp un optim spatiu pentru activitati sportive in aer liber, in orice anotimp.

Tot aici, artistii pasionati de fotografie, pictura, sculptura, documentare, muzica sau film, au descoperit un nesecat izvor de inspiratie in masura sa alimenteze propria lor creativitate pentru realizarea de opere din cele mai variate, gratie peisajelor de o frumusete inegalabila pe care Dunarea le ofera cu generozitate.

 

  1. Padurea Garboavele

Arie naturala protejata, padurea Garboavele se afla pe teritoriul comunei Tulucesti, acoperind o suprafata de aproximativ 220 de hectare.

In realitate nu este vorba despre o padure propriuzisa, ci de o arie la nivelul careia zonele impadurite alterneaza cu pajisti, lunci si tufarisuri tipice unui habitat de tip silvostepa, ce ofera conditii optime dezvoltarii unei faune si unei flore deosebite.

In categoria speciilor floreale rare, protejate prin lege, regasim in aceasta zona asa-numitul „capul sarpelui”, tartanul, sisinelul, stanjenelul si bujorul romanesc, pentru a enumera doar cateva din acestea, iar ca reprezentate ale faunei rare, se disting in acest areal reptile si anfibieni unici, insecte si fluturi de o frumusete deosebita.

 

  1. Herghelia de la Tulucesti

Infiintata fiind in 1999, herghelia de la Tulucesti constituie unul din putinele nuclee de pe teritoriul tarii noastre care se ocupa cu cresterea cailor de rasa destinati universului sportiv si de agrement, bucurandu-se de o justificata reputatie in acest context ca centru de promovare, crestere si ameliorare a categoriei „Cal de Sport Romanesc”.

La Tulucesti, turistii pot vizita herghelia si efectua plimbari calare sau cu trasura, iar cei pasionati de sporturi ecvestre pot chiar sa se inscrie la cursuri de calarie pentru incepatori sau avansati.

In plus, herghelia pune la dispozitia studiourilor de film exemplare splendide de cai pentru servicii de fotografiere sau filmare sau chiar si pentru organizarea de evenimente speciale externe.

 

  1. Lacul Brates

Unul din cele mai intinse suprafete de apa dulce din intreaga tara, Lacul Brates se regaseste la confluenta dintre Prut si Dunare si constituie azi un punct de atractie deosebit ca baza de pescuit, dar si ca obiectiv turistic galatean.

Nu intamplator acest lac a fost supranumit si „Balatonul Romaniei”, dobandind inca din 2011 statutul de arie avifaunistica speciala protejata si detinand trei tipuri de habitat natural – de apa dulce, de culturi cerealiere extensive si de paduri caducifoliate – ce adapostesc o mare varietate de specii de animale, pasari si pesti.

Amatorii de birdwatching pot admira aici „ghirghita cu obraz alb”, „vanturelul de seara”, „rata fluieratoare” si multe alte specii de pasari rare, de o frumusete aparte.

 

  1. Padurea Buciumeni

Intinzandu-se pe o suprafata de peste 3400 de hectare, Padurea Buciumeni abunda in tei si fagi, fara a se limita insa la acestea, ci oferind cu ospitalitate gazduire din belsug si pentru stejarul si carpenul dacic, goruni sau conifere.

Inca din 1994, o buna bucata din aceasta zona impadurita, de circa 72 de hectare, a fost declarata rezervatie naturala, cunoscuta fiind sub denumirea de „Zona Domneasca”.

Din nefericire, frecventele delicte forestiere tind sa compromita padurea aceasta atat de pretioasa, intrucat locuitorii din comunele invecinate nu se dau in laturi de la a-si asigura necesarul de lemn de foc din acest areal, doborand adesea exemplare rare, cu varste de peste 100 de ani.

 

  1. Manastirea Buciumeni

Supranumita si „Raiul din inima padurii de tei”, Manastirea Buciumeni, ctitorita in secolul al XVI-lea, este si azi o veritabila oaza de liniste si spiritualitate, unde frumusetea gradinilor concureaza cu cea din interiorul bisericii.

Nu putini vizitatori ai acestui lacas de cult sustin cu tarie ca gradinile din Complexul Manastiresc de la Buciumeni gazduiesc flori chiar mai incantatoare decat cele de la Gradina Botanica din capitala, coloritul si parfumul acestora punandu-si amprenta pe amintirile lor cu o dulceata aparte.

Manastirea detine si o sectiune muzeistica, in patrimoniul careia sunt incluse colectii de icoane, carti vechi, obiecte de cult, ceramica si mobilier bisericesc cu piese rare, care nu se mai fauresc in prezent in atelierele mestesugarilor.

 

  1. Castrul roman Tirighina-Barbosi

Descoperirile arheologice de la Tirighina-Barbosi au adus la lumina in perioada 1959-1962, un „castellum roman”, cladit pe fundatiile unei antice cetati dacice, cuprinzand vestigii si repere de o valoare istorica deosebita: doua necropole, trei depozite de amfore si o veche asezare civila.

O descriere ceva mai detaliata a acestui castru roman se regaseste in cronicile lui Miron Costin, care denumea asezarea si cetatea sa „Gherghina”: „Ca aceasta cetate fu zidita pe vremea lui Traian se poate dovedi cu monezile dezgropate din daramaturi, ca si cu o lespede de marmura in care sta sapat: IMP. CAESARI DIV. FILIO NERVAE. TRAIANO. AGVSTO. GERM. DACICO. PONT. MAX. FEL. B. DICT. XVI. IMP. VI. CONS. VII. P. P. CALPVRINIO PVBLIO. MARCO. C. AVRELIO. RVFO.

Asociat acestui complex arheologic este si Punctul Fosilifer Barbosi-Tirighina – un nucleu de circa un hectar, la nivelul caruia se regasesc diferite tipuri de fosile rare.

Din pacate, autoritatile competente au abandonat complet aceasta zona cu statut de monument arheologic, lasand la voia intamplarii accesul, depozitarea de gunoaie si sapaturile neautorizate intr-un loc in care exista marturii deosebite pentru trecutul istoric al neamului nostru pe aceste meleaguri.

 

  1. Rezervatia Naturala Lacul Talabasca

In imediata vecinatate a localitatii Tudor Vladimirescu se afla Lacul Talabasca, facand parte dintr-o rezervatie naturala cu o intindere de circa 139 de hectare, cu depozite aluvionare fine, plaje, stufarisuri si insulite de balta care asigura formarea de ecosisteme deosebite, optime pentru o mare diversitate de plante si animale.

O serie intreaga din acestea sunt incluse in categoriile protejate prin convetii internationale, cum ar fi de pilda tritonul cu creasta, izvorasul, sobolanul de apa si o specie rara de scoici si de melci ce se regasesc indeosebi in zona digului.

Pasarile acvatice protejate sunt numeroase la nivelul rezervatiei: barza neagra, egreta alba, cristelul de camp, lisita, pelicanul, nagatul sau pescarusul albastru, pentru a enumera doar cateva.

Lacul este atestat documentar inca din anul 1660, cand „Balta Talabasca” era deja un loc frecventat cu asiduitate de catre pescarii din Galati si din Vrancea, deopotriva, pentru a comercializa ulterior pestele prins catre targurile din Tecuci sau din Focsani. 

 

Bibliografie:

  1. Tudoran, Radu – „Regiunea Galati”, 1967;
  2. Oancea, D.I. & Swizewski, Cazimir – „Judetul Galati”, 1979;
  3. Vitcu, Dumitru – „Istoria salinelor Moldovei in epoca moderna”, 1987;
  4. Williams, Nicola – „Romania & Moldova”, 1998;
  5. Daniel, Petrica – „Lupta impotriva procesului de colectivizare in judetul Galati. Revolta populara din Comuna Cudalbi din ziua de 11 Ianuarie 1958”, 2010.

(Visited 21 times, 1 visits today)