Judetul Calarasi, imbogatit de zestrea naturala a salbei unor importante ape dulci care-i scalda teritoriul – Dunarea, Argesul si sub-bazinul Mostistei – detine numerose zone e interes turistic deosebit, indeosebi pentru frumusetile si salbaticia unor zone desprinse parca din povesti.

Dar de-a lungul istoriei, plaiurile calarasene au constituit un taram magnetic pentru familiile boieresti de odinioara, care-si construiau pe aceste meleaguri conace si resedinte de vara somptuoase, incantati sa petreaca vacante de neuitat in compania oaspetilor lor speciali, departe de tumultul capitalei si de ochiul critic al elitei conservatoare.

Aici puteau sa se bucure in tihna de partide de vanatoare si pescuit, de plimbari lungi pe carari umbroase de padure pe jos sau calare, iesiri cu barca pe lac si nu in ultimul rand de ospete copioase, stropite din belsug cu vin bun adus din cramele dobrogene.

Iata de ce, chiar si in prezent, amatorii de drumetii pot descoperi in judetul Calarasi o multime de surpize placute in acest context, din categoria carora insiruim in cele ce urmeaza zece propuneri cat se poate de tentante: 

  1. Conacul Pribegeanu din Perisoru si Herghelia de la Jegalia

A fost construit in jurul anului 1902, la marginea satului Marculesti-Gara, in comuna Perisoru, din porunca boierului Constantin Pribegeanu, descendent direct din ramura logofatului Gheorghe Gimbasanu si constituie un monument istoric reprezentativ pentru stilul arhitectural al zonei.

Una din cel mai bogate familii boieresti de odinioara din Baragan, Pribegenii erau mari iubitori de lux si distractii, astfel incat tot lor li se datoreaza si initiativa infiintarii Hergheliei de la Jegalia, pentru caii de rasa si armasarii de monta publica.

In prezent, la Jegalia, turistii pot petrece momente de relaxare calarind si admirand exemplarele splendide ale Trapasului Romanesc de mare viteza sau luand parte la spectacolele consursurilor cu obstacole organizate in incinta.

  1. Iezerul Calarasi de la Cuza Voda

Ocupand aproximativ 5000 de hectare din lunca inundabila a Dunarii, Iezerul Calarasi constituie o arie protejata cu habitate naturale variate, incluzand zone de stuf si papura, pajisti, insulite si culturi agricole, care favorizeaza adapostirea unor specii de pasari periclitate in intreaga lume.

Din aceasta categorie fac parte pelicanul cret, garlita mica si gasca cu gat rosu, dar biodiversitatea iezerului este extrem de generoasa, motiv pentru care autoritatile competente l-au declarat „zona umeda de importanta internationala”, nu numai arie protejata la nivel national.

Iarna pot fi admirate in acest bazin elegantele lebede Cygnus cygnus, dar si gainuse de balta, starci cenusii, lisite, corcodei si multe alte tipuri de pasari acvatice sau de liman – un adevarat spectacol viu pentru amatorii de birdwatching si nu numai.

  1. Ostrovul Ciocanesti

Se afla pe o insula in lunca inundabila a Dunarii, cuprinzand o suprafata de peste 206 hectare, protejata prin lege pentru habitatele salenaturale avifaunistice deosebite, specifice apelor dulci, la nivelul careia sunt ingaduite numai activitati de cercetare, studiu si ecoturism.

Acest ostrov – colt de rai pentru o multime de pasari si animale salbatice, dar si pentru specii rare de plante care indragesc  conditiile unede si mlastinoase ale zonei – a constituit de-a lungul timpului, subiect de disputa intre Romania si Bulgaria.

Este una din cele mai pretioase perle turistice din aceasta categorie regasite pe teritoriul Munteniei, astfel incat cei ce strabat cararile calarasene isi pot inscrie cu incredere pe itinerariul turistic acest obiectiv.

  1. Padurea Ciornuleasa

Vegetatia forestiera a judetului Calarasi isi adjudeca aproximativ 4,3% din suprafata toatala, dar Padurea Ciornuleasa se distinge in cadrul acesteia prin caracteristici aparte.

Avand o varsta de circa 120 de ani, detine un substrat special care favorizeaza dezvoltarea biunivoca a arborilor de fag alaturi de plantele caracteristice zonelor de stepa, constituind o veritabila oaza de liniste si relaxare in mijlocul naturii, intr-o zona de ses care in teorie ar fi trebuit sa fie arida.

Mai mult decat atat: in perioada comunista, aici se organizau fastuoase partide de vanatoare pentru familia Ceausescu, intrucat fauna specifica acestui habitat include anumite specii de interes cinegetic precum mistretul, capriorul, fazanul, iepurele si vulpea, fara a se limita insa la acestea.

Peisajul in zona este unul fabulos. Pe drumul ce leaga Manastirea de Luica, spre Oltenita, aproximativ 4 kilometri de sosea trec prin padure. Vara, calatoria aici este o reala binefacere. Umbra, racoare si o priveliste minunata. Padurea este foarte deasa, coronamentul copacilor de pe o parte si alta a drumului unindu-se in cele mai multe locuri pentru a crea senzatia de tunel”, se precizeaza in descrierea oficiala a rezervatiei.

  1. Casa memoriala Alexandru Sahia din comuna Manastirea

Apartine azi Muzeului Civilizatiei Gumelnita Oltenita, care a infiintat efectiv casa memoriala in cladirea parinteasca a lui Alexandru Sahia (1908-1937), deschisa fiind publicului din anul 2002.

Este un edificiu in componenta caruia intra patru incaperi la nivelul carora se regasesc expuse documente, fotografii si scrisori ce ilustreaza momente semnificative din viata scriitorului, dar si obiecte de gospodarie cu valoare etnografica deosebita, ziare si reviste cu care acesta a colaborat odinioara ca talentat gazetar.

Faptul ca Sahia a murit la numai 29 de ani din pricina unei tuberculoze netratate, dupa ce scrise unul din rarele volume romanesti despre URSS, intitulat „URSS azi” – o opera apreciativa la adresa anumitor realizari sovietice in perioada respectiva – au dat apa la moara autoritatilor comuniste sa-l declare „erou al clasei muncitoare, cu origini modeste, tragandu-se dintr-o familie de tarani saraci”.

In realitate, Sahia era fiul fostului primar liberal din Manastirea si si-a dedicat o parte din tinerete vietii monahale, devenind calugar la Manastirea Cernica. 

  1. Situl arheologic de la Radovanu

In plina Campie Valaha, la Radovanu, arheologii au adus la lumina, in cadrul unuia din cele mai importante santiere romanesti de acest gen, vestigiile unei culturi datand cu peste 3000 de ani in urma, respectiv spre apusul epocii bronzului: Cultura Radovanu.

Demarate in anii ’70, cercetarile de specialitate au fost conduse de catre unul din cei mai straluciti arheologi calaraseni – profesorul Done Serbanescu – un veritabil patriarh al arheologiei la nivel national, pasionat de preistorie si vestigii ale trecutului indepartat pe plaiurile noastre.

La nivelul colinelor din Radovanu, el a descoperit si ruinele uneia din cele mai impunatoare cetati geto-dacice din intreaga regiune de ses a Romaniei de azi: „Dava de la Radovanu”, amplasata pe „Gorgana a II-a”, aparata de pante abrupte naturale, sant de aparare si palisade puternice, datand din secolul al III-lea i.e.n..

Bogata zestre de monede de bronz, vase si obiecte de podoaba descoperite la nivelul sitului atesta importanta anticului centru economic, politic, comercial si cultural care a inflorit odinioara in acest loc, alcatuind o ampla si valoroasa colectie expusa in cadrul Muzeului Civilizatiei Gumelnita din Oltenita.

 

Tot la Radovani, dar in partea sudica a asezarii, se regasesc si ruinele palatului Ghica, acompaniat de cele ale bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorita in anul 1754.

  1. Casa Domneasca si Manastirea de la Plataresti

Fosta Casa Domneasca de la Plataresti, construita in 1646 din porunca domnitorului Matei Basab, se afla in incita domeniului monahal cu acelasi nume, avand azi un aspect deplorabil, care cu greu aminteste stralucirea si eleganta sa de odinioara.

Cladirea poate fi vizitata, dar nu beneficiaza de facilitati si amenajari speciale – fara usi si ferestre si cu zidurile crapate, edificiul rezerva insa o surpiza deosebita: beciurile sale sunt deosebit de bine conservate, dezvaluind structura trainica a temeliilor, bolti arcuite si scari din piatra ce conduc in maruntaiele reci ale subsolului, nise de depozitare, piloni masivi si zidiri partiale separatoare, al caror scop ramane invaluit in mister.

Istoria acestei costructii a cunoscut variate momente de glori si declin: abandonata dupa perioada sa de maxim succes, fu transformata in inchisoare in 1836, pentru ca in 1960 Manastirea intreaga sa devina un fel de clinica pentru alienatii mintali, dar si loc de carcera pentru detinuti politici.

Abia in anul 2000 este refacuta Sfanta Biserica, iar in 2001 se redeschide asezamantul manastiresc al calugaritelor de la Plataresti.

  1. Muzeul satesc din Calareti

In plina zona turistica a Luncii Dunarii, la Calareti, se afla un edificiu muzeistic la nivelul caruia pot fi admirate frumoase colectii de documente, icoane, obiecte mestesugaresti de mare valoare etnografica, mobilier rural vechi si alte repere care atesta continuitatea romaneasca in aceasta zona.

Incaperile sale sunt impodobite cu stergare si velinte colorate, tesute de mainile harnice si pricepute ale femeilor locului, iar peretii ofera suport din loc in loc, blidelor de ceramica realizate si decorate manual, cu ornamente specifice zonei.

  1. Muzeul de Arheologie din Oltenita

Se afla intr-un edificiu deosebit, construit in anul 1926 conform proiectelor arhitectului Ion Cernescu si detine un patrimoniu cultural si istoric ce-l impune in panoplia celor mai bine inzestrate si mai apreciate muzee din intregul judet.

In realitate muzeul fu inaugurat abia in 1957, cand Barbu Ionescu ii dona peste 500 de repere arheologice, devenind primul director al institutiei muzeistice din Oltenita.

In prezent, colectiile Muzeului de arheologie din Olteniata numara peste 15.500 de obiecte arheologice si numismatice. Aici sunt expuse piese ale culturii Eneolitice Gumelnita (unelte din piatra), tezaure din mileniul I p. Chr., tezaure de bijuterii de la Colibasi, Chirnogi”, afirma Mirabela Bendea intr-un material dedicat exclusiv acestui lacas cultural calarasean subliniind faptul ca:

In expozitie se gasesc numeroase marturii ale evolutiei acestei frumoase culturi, incepand cu epoca pietrei cioplite, reprezentata de vase ornamentale sculptate si incrustate cu praf alb, si continuand apoi spre urmatoarele etape ale dezvoltarii culturale ale poporului Gumelnita, reprezentate indeosebi prin obiecte ornamentale si arme”.

  1. Ostrovul Soimul de la Dichiseni

Este o rezervatie naturala de un pitoresc fara seaman, aflata in vecinatatea comunei calarasene Dichiseni, intinzandu-se pe o suprafata de aproximativ 20 de hectare dunarene, gazduind o flora si o fauna de mare varietate.

Ostrovul Soimul inglobeaza o serie de insule si insulite la nivelul carora pot fi petrecute momente de neuitat in inima naturii, inconjurati de verdele unei vegetatii surprinzatore, pe plaje cu nisip fin, de o rara frumusete.

Din impletiturile viilor salbatice isi fac aparitia din loc in loc broastele testoase dobrogene, iar fluturii colorati executa baleturi ametitoare in vazduh, in timp ce splendorile salbatice ale imprejurimilor se perinda sub privirile incantate ale calatorului ce strabate in barca apele din aceasta zona.

La nivelul rezervatiei se regasesc si ruinele cetatii bizantine de pe Insula Pacuiul lui Soare, la limita judeteana dintre Calarasi si Constanta – vestigii datand din secolul al IV-lea, partial scufundate din pricina anafoarelor dunarene.

Nu putine sunt legendele care au luat nastere pe aceste plaiuri, despre comori ascunse in adancurile apelor sau sub zidurile ancestralei cetati, dar chiar si fara de acestea, cei ce strabat cararile rezervatiei se intorc incantati si cu o nepretuita zestre de amintiri placute din expeditia lor.

 

Bibliografie:

  1. Zbarnea, Ileana – „La citta di Calarasi: premesi dello sviluppo urbanistico nel XIX secolo”, 1995;
  2. Checiu, Stela Mariana – „Visit Romania”, 1997;
  3. Ghinea, Dan – „Enciclopedia geografica a Romaniei”, Vol.1, 1996;
  4. Rennon, Rosemary – „Language and Travel Guide to Romania”, 2007;
  5. Lascar, Elena –„Study of Rural Area Development in Three Communes in Calarasi County”, 2014.

(Visited 7 times, 1 visits today)