Vastul patrimoniu cultural romanasc ofera o zestre impresionanta de repere muzeistice de exceptie, pornind de la valorile traditionale ale neamului nostru si continuand cu elementele ce-l disting in randul natiunilor lumii.

 

Muzee romanesti de top – recomandarile expertilor Michelin

 

Definirea si evaluarea impactului pe care muzeele il exercita asupra publicului vizitator, dar si in context teritorial, de amplasament, constituie o veritabila provocare pentru specialisti, din pricina complexelor variabile care se iau in calcul atunci cand este vorba despre pastrarea si valorizarea patrimoniului cultural in societatea contemporana.

In buna parte, aceasta laborioasa activitate isi are originile atat in multiplele valori pe care muzeele le genereaza, cat si in sectorul misiunilor pe care si le asuma: muzeele daruiesc cunostinte asupra patrimoniului istoric si artistic si isi adjudeca o semnificativa functie educativa, dar in acelasi timp, contribuie la atractivitatea teritoriului si sunt actori economici si catalizatori de filiere turistice.

Ca o incununare a  reprezentarii acestora in cadrul institutiilor specifice romanesti, celebrul almanah anual dedicat turismului si gastronomiei – Ghidul Michelin – a selectionat pentru anul 2019, nu mai putin de 12 muzee romanesti, pentru a fi introduse in ravnitele sale pagini.

 

In ce localitati regasim atractiile muzeistice recomandate de Ghidul Michelin pe 2019?

In topul alcatuit de specialistii reputatei publicatii anuale, se inscriu muzee amplasate in diferite orase romanesti: trei in Bucuresti, doua in Cluj Napoca, doua la Sibiu, doua la Sighetul Marmatiei, unul in Baia Mare, unul la Constanta si unul la Iasi.

Intre acestea, Ghidul Michelin a acordat trei stele celor mai reprezentative institutii romanesti de acest gen, recomandandu-le calduros spre a fi vizitate de publicul de pe toate meridianele lumii – este vorba despre trei muzee considerate cu adevarat perle ale cununii obiectivelor turistice de major interes:

 

  • Muzeul ASTRA din Sibiu;
  • Muzeul National de Arta al Romaniei din Bucuresti;
  • Muzeul Taranului Roman din Bucuresti.

 

 

La randul lor, Muzeul Etnografic al Transilvaniei si Palatul Banffy – Muzeul de Arta Cluj, au fost premiate cu doua stele de catre expertii Michelin, precum si Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucuresti, alaturi de Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei si Muzeul Satului Maramuresean, din Sighetul Marmatiei.

In panoplia muzeelor recomandate de specialisti se regasesc si Muzeul National Brukenthal din Sibiu, Muzeul de Istorie din Baia Mare, Muzeul de Istorie si Arheologie din Constanta si Palatul Culturii din Iasi – structura care gazduieste de fapt, patru importante muzee la un loc.

 

Cum a cucerit Muzeul ASTRA din Sibiu expertii Michelin

Sibiul constituie un centru cultural de exceptie, apreciat la nivel european si international deopotriva, dar Muzeul ASTRA i-a cucerit pe expertii Michelin printr-o serie de caracteristici aparte.

In primul rand, ASTRA este un complex muzeal si nu o structura unica, independenta – infiintat in 1861, complexul a luat nastere din nazuinta ardelenilor de a-si defini identitatea etnoculturala in contextul Imperiului Austro-Ungar de odinioara, evoluand in pas cu dinamicile emanciparii culturale specifice tarilor din centrul si sud-estul Batranului Continent.

Complexul cuprinde patru structuri muzeale:

 

  • Muzeul in aer liber;
  • Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA;
  • Muzeul de Etnografie Saseasca Emil Sigerus;
  • Muzeul de Etnografie Universala Franz Binder.

 

Toate patru depoziteaza valori autentice si conecteaza vizitatorii la reperele traditionale locale, cu obiectivul de a expune publicului interesat, specificitatea traditionalismului transilvanean multietnic.

Desi profilul sau este unul etnografic, misiunea Muzeului ASTRA transcede promovarea exclusiva a traditionalului la timpul trecut, erijandu-se intr-un veritabil instigator cultural prin situarea sa la confluenta dintre vechi si nou, traditional si modern, national si mondial”, se precizeaza in prezentarea oficiala a institutiei.

 

Leagan de cultura in capitala – Muzeul National de Arta al Romaniei

Pentru cei interesati sa admire o bogata colectie de arta romaneasca medievala si moderna, deopotriva, dar si europeana, de arta decorativa si orientala din tara, Muzeul National de Arta al Romaniei din capitala, deschide larg portile fostului Palat Regal de pe Calea Victoriei tuturor vizitatorilor.

Aici sunt gazduite opere apartinand Galeriei Nationale, cu cele doua galerii ale sale – cea de Arta Veche si cea de Arta Moderna – precum si Galeria Europeana, Sala Tronului si expozitii cu caracter variabil.

Expertii Michelin, evaluand caracteristicile institutiei si bogata sa zestre de cultura si arta, au apreciat si alte spatii de relevanta istorica ale edificiului, premiind multivalenta organizativa a muzeului sub egida caruia se inscriu alte trei structuri similare din punct de vedere contextual, respectiv Muzeul Colectiilor de Arta, Muzeul Zambaccian si Muzeul Theodor Pallady – catalogate de evaluatori drept „magnifice”.

Muzeul National de Arta a Romaniei este socotit un autentic asezamant-bijuterie al patrimoniului cultural romanesc, lacas ce adaposteste cele mai numeroase si mai valoroase opere de arta autohtone si straine, printre acestea remarcandu-se nucleul alcatuit din colectia de arta ce a apartinut regelui Carol I al Romaniei, cuprinzand picturi, sculpturi si alte repere de exceptie de arta decorativa.

Deosebit de apreciata de specialisti a fost prezenta picturilor semnate de artisti celebri, precum Monet, Rembrandt, Rubens, Tintoretto sau El Greco, dar si colectia impresionanta de lucrari apartinand marilor pictori sau sculptori autohtoni – Aman, Baba, Grigorescu, Luchian, Tonitza, Pallady, Brancusi sau Paciurea.

Intregul edificiu, impunator si de o eleganta rara, si-a atras admiratia reprezentantilor Michelin, gratie atat aspectului sau remarcabil, cat si istoriei de care beneficiaza, cu toate evenimentele dramatice in care a fost implicat, de la bombardamentele repetate din timpul celui De-al Doilea Razboi Mondial si pana la eliminarea insemnelor si simbolurilor regale din timpul epocii comuniste, pentru a nu mai vorbi despre pagubele inregistrate imediat dupa prabusirea acestui regim.

 

La Sosea, pentru o vizita la Muzeul National al Taranului Roman

Cu un decret promulgat de regele Carol I in 13 iulie 1906, se punea temelia a ceea ce astazi cunoastem drept edificiul Muzeului National al Tarnului Roman, la vremea respectiva fiind identificat si alintat mai degraba drept „Muzeul de la Sosea”.

„Evitand la limita sa devina cazarma a „armatei eliberatoare”, cladirea se va transforma, incepand cu 1953, in Muzeul Lenin-Stalin, apoi al Partidului Comunist Roman, a Miscarii Revolutionare si Democratice din Romania, pentru a ajunge tot mai mult, in ultimii ani de regim comunist, un fel omagiu muzeal al presedintelui Nicolae Ceausescu ”, se precizeaza in documentatia descriptiva a acestei structuri.

Dar azi, muzeul este un lacas etnografic de exceptie, avand drept motiv central satul traditional romanesc, proiectat pe fundalul unui model arhetipal, sub semnul spiritualitatii atemporale, propusa vizitatorilor ca posibil reper contemporan, ce defineste „taranul roman” mai degraba ca „om traditional”, in masura in care acest concept reflecta o viziune universalista si nu neaparat specific-etnografica romaneasca.

La randul sau, cladirea-gazda a impresionat expertii Michelin, prin particularitatile sale arhitecturale, a zidariei aparente de caramida rosie, ferestrelor cu arcade, coloanelor si balustrazilor somptuoase:

Ilustrare a stilului neoromanesc inspirat din fondul arhitectural traditional, cu deosebire cel brancovenesc, lucrarea se remarca prin expresivitatea ansamblului compozitiei completata cu utilizarea ponderata a elementelor decorative florale si zoomorfe”.

In opinia specialistilor este vorba despre un muzeu viu, care reuseste sa aduca in prim-plan sensuri stravechi si energiile obiectelor taranesti cu o simplitate dezarmanta, inspirata tocmai din regula potrivit careia taranul traditional nu se dadea in vant dupa lucruri multe si poleite, ci se inconjura cu cele de trebuinta – pivot central al existentei sale de zi cu zi.

 

Muzee romanesti – cu sau fara stele Michelin

Celelalte muzee care au obtinut stele Michelin beneficiaza la randul lor de elemente cu o autentica valoare culturala specific romanesca – fiecare din acestea orientandu-se cu precadere pe vectorul unui anumit domeniu de interes.

 Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca reprezinta o realizare culturala ce-si are originile in perioada succesiva realizarii Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, iar Palatul Banffy gazduieste Muzeul de Arta din Cluj, cu zestrea sa de picturi si repere grafice si de arta decorativa.

Muzeul Satului Dimitrie Gusti constituie un complex in aer liber ce cuprinde salasuri, monumente si artefacte din secolul al XVII-lea si pana la debutul secolului XX – opera muzeografica de exceptie, menita sa ofere vizitatorilor sai o panoplie extrem de generoasa de elemente caracteristice reprezentative pentru satele romanesti – de la case si anexe gospodaresti, la bisericute, mobilier, unelte, cobiecte realizate in ceramica sau tesaturi traditionale.

O privire atenta a fost acordata de experti Memorialului Victimelor Comunismului si al Rezistentei, care are in componenta atat Muzeul de la Sighet cat si Centrul International de Studii asupra Comunismului (Bucuresti) – o institutie cu caracter unic.

Dincolo de aprecierile evaluatorilor Michelin insa, muzeele interesante ale Romaniei sunt mult mai numeroase si mai surprinzatoare decat ar putea banui un turist neavizat – la o privire mai atenta, zestrea muzeistica a tarii noastre ofera surprize din cele mai placute, printre care se inscriu:

  • Muzeul Cucuteni din Piatra Neamt – unic in lume pentru reperele sale preistorice;
  • Muzeul de Mineralogie din Baia Mare – cel mai mare de acest gen din Europa;
  • Muzeul Banatului din Timisoara – cu impresionanta sa colectie de obiecte arheologice banatene;
  • Muzeul Aurului din Brad – cu cele peste 2000 de exponate;
  • Muzeul de Icoane pe Sticla din Sibielul – o bijuterie muzeistica spiritual-religioasa;
  • Muzeul Ceasurilor din Timisoara deschis in 2012 in memoria ceasornicarului Petru Kindlein;
  • Muzeul „La fluturi” din Pietroasa, Bihor – cu profil etnografic;
  • Muzeul Aparaturii de Comunicatii din Cluj – inaugurat in 2008 in gospodaria unui clujean pasionat de acest sector.

 

Lista ar putea continua insa cu o lunga insiruire de astfel de repere interesante – obietive turistice amplasate in mai toate colturile tarii, pe deplin pregatite sa-si aduca propria contributie la zestrea de atractivitate turistica si culturala locala.

 

 

Bibliografie:

  1. Ionuc, Adriana – „Rolul muzeelor in Romania interbelica”, 1998;
  2. Revista muzeelor – Vol. 37-40, 2002;
  3. Pralong, Sandra – „Mai romani decat romanii? De ce se indragostesc strainii de Romania”, 2013;
  4. Longley, Norm – „The Rough Guide to Romania”, 2019.

 

(Visited 829 times, 14 visits today)