Celor ce intentioneaza sa descopere vestigii istorice si repere mitologice in locuri nu prea indepartate de tara noastra, nu le lipsesc catusi de putin alternativele situate mai mult sau mai putin in preajma granitelor romanesti, fara sa bata cale lunga pentru a le vizita.

Proiectul destinat sa intocmeasca un Top 10 al celor mai incarcate de istorie si mitologie astfel de locuri constituie insa o initiativa indrazneata, avand in vedere ca a alege doar zece orase din jurul Romaniei pentru a le amplasa pe firmamentul valentelor turistice in acest context este extrem de dificil.

Paleta este deosebit de bogata si de variata, oferind atractii pentru toate gusturile si pentru toate buzunarele, in orice sezon, asadar am restrans pe cat posibil optiunile, limitandu-ne la propunerile de mai jos:

  • Cehia: Praga – sinagoga in care a salasuit un Golem

La mai putin de 1000 km distanta de frontiera romanesca, in capitala Cehiei, Praga, se afla un edificiu cel putin bizar din perspectiva aurei sale de legenda, care invita la o imersiune in universul anticei si misterioase legende a unei creaturi stranii: Golem-ul din Praga.

Este vorba despre veche cladire a sinagogii Maharal din cartierul evreiesc al capitalei cehe, unde legenda sustine ca ar fi salasuit „Omul de Argila”, cunoscut in contextul traditiilor ebraice sub denumirea de „Golem” – plamadit si insufletit conform mitului, de catre rabinul Yehouda Levai.

Nu putini sunt localnicii care sustin teoria potrivit careia intr-o incapere de la mansarda sinagogii se afla incuiate sub sapte lacate, resturile argiloase ale acestei creaturi cel putin ciudate.

Acesta ar fi de altfel si motivul pentru care administratorii cladirii au restrictionat zona respectiva, astfel incat vizitatorii sa nu aibe acces la podul catalogat drept „loc sacru”, justificandu-si decizia prin „motive de securitate”, dar fara a intra prea mult in detalii.

  • Bulgaria: Sofia – orasul care poarta numele zeitei intelepciunii

Si vecinii nostri bulgari detin o zestre importanta de repere mitologice in capitala lor – Sofia. Insasi denumirea acestui stravechi si important oras, ce respira istorie la tot pasul, provine din veche greaca, substantivul comun „sophia” insemnand „intelepciune”.

Sofia ar fi fost asadar intemeiata ca oras ce venera Zeita Intelepciunii – teorie care ar fi sustinuta de altfel si de evenimentele succesive, din timpul domniei Imparatului Iustinian.

Se istoriseste ca acesta din urma ar fi poruncit ctitorirea faimoasei Biserici Sfanta Sofia  din Constantinopol, spre slava acestei zeite, intrucat intelepciuna era si este si in zilele noastre socotita in context spiritual, unul din cele sapte atribute ale Duhului Sfant (in contextul doctrinei crestine).

  • Ucraina: Kiev – Legenda fratilor Kii, Scek, Horiv si Libid

Potrivit legendelor ucraineene, in timpuri stravechi, cei patru fondatori ai orasului Kiev ar fi fost fratii Kii, Scek, Horiv si sora acestora, Libid.

Aceasta varianta este sustinuta intrucatva si de descoperirile arheologilor care au adus la lumina vestigiile unei vechi asezari situate pe malurile colinare ale Niprului, pe temeliile careia ar fi fost ridicat actualul oras.

Legenda istoriseste insa si faptul ca numele orasului onoreaza primul dintre frati – Kii, in timp ce raurile Scekavitia si Horevitia ce strabat chiar centrul Kievului, slavesc memoria celorlati doi – Scek si Horiv.

Potrivit legendei, sora acestora, Libid, se transforma intr-o lebada de un alb stralucitor, al carui spectru poate fi zarit uneori la ceas de noapte plutind pe oglinda apelor afluentului de dreapta al Niprului – raul Libid, de catre cei ce au cugetul curat (in slava de altfel, termenul „libid” are semnificatia de „lebada”).

  • Ungaria: Budapesta – construita pe temeliile asezarii celtice Ak-Ink (Aquincum)

Frumusetile de netagaduit ale Budapestei atrag in fiecare an mii si mii de turisti din Romania si din alte tari ale lumii, dar putini din acestia cunosc legenda asociata capitalei Ungariei.

Se spune ca mult timp inainte ca romanii sa boteze „Aquincum” asezarea antica aflata la temeliile Budapestei de azi, datorita bogatei sale retele hidrografice, in acest loc ar fi vietuit un stravechi trib celtic, cunoscut sub denumirea de „Eravisci”.

Ei ar fi dat primul nume acestei regiuni, respectiv „Ak-Ink” – termen ce se traduce prin „apa abundenta”, referindu-se la multimea izvoarelor termale din imediata vecinatate a asezarii.

Gratie sapaturilor arheologice din siturile locale, specialistii au reusit sa dezvaluie ramasitele stravechiului oras Aquincum, numeroase din reperele arheologice descoperite in perimetrul acestuia fiind expuse de altfel in cadrul Muzeului Aquincum din Budapesta.

  • Serbia: Belgrad – orasul de la rascrucea Europei Centrale

In miezul Batranului Continent, la rascruce de drumuri, se regaseste capitala Serbiei: Belgrad. Istoria sa zbuciumata a cunoscut numeroase momente dramatice, dar si de ascensiune si splendoare, unul din cele mai elocvente exemple in acest sens fiind chiar oglindit in povestea Skadarlijei – actualul cartier bohemian din centrul istoric al capitalei.

Locul cu pricina era populat in trecut de catre o semintie de tigani, care-si duceau zilele in bordeie saracacioase; acestea fura ulterior eliminate complet din peisaj pentru ca in locul lor sa rasara ateliere mestesugaresti, artizanale si gastronomice.

Pana in anul 1872 zona era cunoscuta sub denumirea de „Cartierul Tiganesc”, apoi prelua numele albanez al orasului Scutari (in serba, Skadar).

Cartierul bohemian inflori abia in 1901, cand fu demolat renumitul restaurant „Dardanelli” din Piata Republicii, frecventat de scriitori, artisti si intelectuali, clienti ce emigrara in mod automat catre tavernele si cafenelele din Skadarlija.

  • Republica Moldova: Chisinau – orasul din piatra alba

Supranumit „Orasul din piatra alba”, datorita nenumaratelor sale cladiri deschise la culoare, Chisinaul era in zorii existentei sale, o comunitate de negustori armeni, evrei si moldoveni, care avea drept pivot central calea postei turcesti ce asigura comunicatiile intre Hotin si Constantinopol.

Intr-o faza succesiva, asezarea s-a consolidat in jurul bisericii Mazarache, in Piata Veche, dupa cum precizeaza atestarile documentare: „Intr-un plan de candva al Chisinaului, strazile de odinioara au aparut pe niste parcele inguste, toate orientate spre bac. Perimetrul acestei zone era cuprins intre biserica Inaltarii, Mazarache, biserica Haralambie si cea Armeneasca”.

Legendele locului istorisesc despre o intamplare care-l are drept protagonist pe comandantul de osti Hancu, din armata lui Stefan cel Mare: domnitorul il chema dinaintea luminatei sale fete pentru a-l iscodi pana unde ajunsera trupele sale spre est.

Comandantul raspunse: „Am ajuns, Maria Ta, la Chisla Noua, carelea Chisla ista in turceasca insemneaza „stana”, caci Stana Veche se fla la Lapusa”, lucru care-l determina pe Stefan sa insiste: „Mai avem pana la Nistru?”, intreba el.

Da, Maria Ta! Mai avem, mai avem pana la Nistru”, raspunse Hancu domnitorului sau.

  1. Slovacia: Castelul Bratislava

Cel mai important oras si capitala a Slovaciei este Bratislava – o aglomerare urbana situata chiar pe Dunare, atestata documentar inca din anul 907 e.n..

Este vorba despre asa-numitele „Anale de la Salzburg”, in continutul carora se regasesc descrise luptele de la Pojon, dintre bavarezi si maghiari – confruntari care au avut loc, potrivit inscrisurilor, la exteriorul zidurilor Castelului Bratislava.

Edificiul este cu adevarat impresionant, amplasat pe culmea unui deal, la o altitudine de 85 de metri fata de nivelul Dunarii si construit pe temeliile unei stravechi asezari, care data inca din perioada epocii bronzului, adjudecata ulterior de celti, pentru a trece intr-o faza succesiva in mainile romanilor.

Istoria sa tumultoasa nu s-a limitat insa la acestea: situl dealului fu cucerit mai apoi de slavi, pentru a deveni ulterior un important centru strategic al Moraviei Mari.

Castelul din piatra fu construit in secolul al X-lea, moment in care Regatul Ungariei isi impuse autoritatea asupra acestei zone, pentru ca ulterior sa fie transformat in fortareata gotica.

Suferi transformari renascentiste mai apoi, iar in timpul domniei Mariei Tereza deveni un prestigios edificiu regal, care isi profileaza si azi silueta impozanta in peisajul Bratislavei.

  • Macedonia de Nord: Skopje – leagan al civilizatiei

Bine ati venit in Macedonia, leaganul civilizatiei” – acesta este mesajul care apare afisat pe display-ul propriului telefon mobil in clipa in care se ajunge la aeroportul din Skopje.

Istoria capitalei macedonene, situata pe cursul superior al Vardarului, este cu adevarat una adanc inradacinata in vremuri ancestrale, vestigiile ocupatiei umane in acest loc datand inca din epoca cuprului (mileniul al IV-lea i.e.n.).

Semnificatia termenului „scupi” este de altfel cea de „coliba sau bordei” – fapt care intareste conceptul existentei unei asezari omenesti in acest loc inca din vremuri stravechi, cand ilirii fondara prima lor comunitate in centrul Peninsulei Balcanice.

In epoca moderna insa, locuitorii din Skopje sunt mai putin inclinati sa-si valorifice zestrea istorica, lasandu-se frecvent prada unui soi de nationalism paranoic, ce isi face simtita prezenta in mai toate discutiile, intr-un context in care intregul oras este caracterizat de o remarcabila varietate etnica.

  • Croatia: Zagreb – orasul vechilor legende

Capitala Croatiei, Zagreb, este un oras pitoresc, deseori considerat un veritabil simbol al evului mediu, desi se remarca printr-o caracteristica de invidiat: detine una din cele mai tinere populatii din intreaga Europa.

Unul din punctele sale de atrctie este chiar gara Glavni Kolodvor: „Proiectata de arhitectulmaghiar Ferenc Pfaff, gara a fost deschisa in 1892 cand Zagreb a devenit principala poarta catre Viena siBudapesta. Fatada sa neoclasica galben-pastel pastreaza cate ceva din splendoarea sa initiala”, scria Antonella D’Amelia in volumul sau intitulat “ Le capitali nei paesi dell’Europa centrale e orientale: centri politici e laboratori culturali” (2007).

Desi orasul nu a fost intemeiat pe baza unui proiect care sa-l propuna drept capitala, in serile de primavara sau toamna, cand localurile si cafenelele sale sunt super-aglomerate, Zagrebul se transforma intr-o capitala cu adevarat dinamica si energizanta.

In mod oarecum surprinzator, localnicii sustin teoria potrivit careia Zagrebul ar fi un oras ce musteste de legenda, dar modernele suburbii rasarite aici dupa Cel de-al Doilea Razboi Mondial, fac sa paleasca aceasta aura deosebita.

  • Slovenia: Ljubliana – locul unde Iason a invins dragonul

Ljubliana este locul in care mitologia greaca sustine ca eroul Iason si argonautii sai ar fi infrant un monstru cu aspect de dragon, aflat in mlastinile dintre asezarile Vrhnika si Ljubljana.

Dragonul cu pricina ar fi chiar cel prezent pe emblema si stegul orasului, iar legenda tinde sa fie intarita si de existenta mai multor dragoni inaripati la nivelul decoratiunilor celui mai frumos pod cladit aici in timpul secesiunii vieneze: „Podul Dragonului”.

De altfel, primul locuitor mitic al asezarii stravechi este socotit ca fiind tocmai Iason – eroul care reusi sa dobandeasca Lana de Aur, ajutat fiind de fiica regelui Colchidei, vrajotoarea Medeea.

Numele orasului provine din termenul latin „aluviana”, care definea tocmai caracteristica mlastinoasa de odinioara a locului pe care se afla orasul de azi, din pricina unor inundatii puternice care au atras dupa ele aluviuni considerabile.

 

Bibliografie:

  1. Prichard, James Cowles – „History of the European Nations”, 1841;
  2. Piotrovsky, Boris – „From the Lands of Scythians: Ancient treasures from the museums of the U.S.S.R. 3000 B.C. – 100 B. C.”, 1975;
  3. Mari, Alberto & Rubini, Luisa – „Il mare e le sue leggende”, 1987;
  4. Bohmig, Michaela & D’Amelia, Antonella – „Le capitali nei paesi dell’Europa centrale e orientale: centri politici e laboratori culturali”, 2007;
  5. Mouse, Aron E. – „Eastern European Folklore, Fairy Tales, Myths and Legends”, 2016;
  6. Guerber, H.A. – „Legends af the Middle Ages. Narrated with Special Reference to Literature and Art”, 2019.

 

(Visited 11 times, 1 visits today)