Mitologia romaneasca nu este atat de cunoscuta precum mitologia greaca, nordica sau egipteana. Dar asta nu inseamna ca nu are originalitate sau complexitate. Folclorul romanesc si mitologia lasata de stramosii nostri n prezinta personaje foarte ciudate si creaturi mitologice curioase. Astazi vom discuta despre cele mai interesante, mai putin cunoscute si mai malefice personaje mitologice romanesti.

 

  1. SAMCA, DEMONUL COPIILOR SI GRAVIDELOR

Samca este un duh primejdios in folclorul romanesc pentru femeile lauze si nou nascuti, sinonima cu Avestita, Spurcata, Raul Copiilor, Aripa Satanei.

Are chip de femeie infricosatoare care umbla dezbracata, cu parul despletit si lung pana la calcaie, cu tatele mari, aruncate peste umar, cu gura stramba din care ii ies flacari, cu ochii bulbucati, cu unghiile ascutite sau incovoiate ca o secere. Din familia ei mai fac parte Samcoiu si noua copii, la fel de urati si periculosi ca Samca. Se arata, atat ziua cat si noaptea, sub forma de vietate (pisica fara par cu ochii mari holbati si infocati, caine cu dintii ranjiti, capra, porc foarte mare si fioros, gaina, cioara mare cu ochii de sange, broasca, musca, paianjen mare si negru) sau de femeie. Samca inspaimanta, framanta si chinuieste femeile in timpul facerii, uneori le omoara sau le lasa schimonosite si neputincioase pentru tot restul vietii. Copiii in varsta de 1- 4 ani imbolnaviti de Samca tremura din tot corpul, tresar in somn, ofteaza, li se stramba mainile si picioarele.

Boala data de Samca se numea rautatea copiilor. Pentru a se feri de Samca i se scria pe o hartie sau pe peretii casei cele peste 99 de nume purtate sau se deseneaza scena in care Sf. Arhanghel Mihail o omoara, practici magice imprumutate de romani de la alte popoare. Hartia era pastrata ca amuleta de femeia lauza, in san, intr-un saculet agatat de gatuI pruncului, sub perna sau in albia (Leaganul) copilului. Mai frecvente erau insa descantecele care descriu intalnirea, infatisarea, comportamentul si raul pe care il face Samca. Este cunoscuta sub numele de Samca sau Spurcata in Bucovina si Moldova, de Avestita in Tara Romaneasca si Banat.

In alta parte a tarii se vorbeste despre 19 nume: Vestitia, Navadaraia, Valnomia, Sina, Nicosda, Avezuha, Scorcoila, Tiha, Miha, Grompa, Slalo, Necauza, Hatavu, Hulila, Huva, Ghiana, Gluviana, Prava si Samca. Cine ii scrie numele prin descantec o va face pe Samca sa se duca in schimb la cel care l-a scris, dar, daca acesta este un om batran, care si-a trait viata, Samca nu ii va face rau, ci doar il va face sa scrasneasca din dinti in somn.

Asadar, discutam despre un personaj din legedele romanesti, un spirit necurat, un demon daca privim din perspectiva crestina. Mainile de fier, ascutite ca andrelele si limba de foc o fac inspaimantatoare la vedere. Va dati seama daca v-ar urmari nebuna prin padure. Demonul se arata mereu pe luna plina.

 

  1. CORCOAIA, BALAURUL INVINS DE HERCULE

Corcoaia este un monstru mitologic mai putin cunoscut pe meleagurile romanesti. In special pentru ca este legat de un loc aparte: valea Cernei din judetul Mehedinti. Corcoaia este chiar monstrul infrant de Hercules pe meleagurile noastre. O creatura legendara, de felul unei hidre sau balaur care traia in Cheile Corcoaiei, pe cursul raului Cerna, intre Banat si Mehedinti. Povestea spune ca asa si-a capatat numele locul. O poveste in care eroul greu Heracles sau Hercules asa cum este cunoscut in localitatea Herculane, care i-a preluat numele, invinge hidra.

Este posibil ca aceasta legenda sa explice felul in care s-au format Cheile Corcoaiei. Romanii care au folosit apele termale de la Herculane le-au numit “apele sacre ale lui Hercule”, iar numele a devenit Baile Herculane.

Mai mult, exista unele cercetari care il leaga pe eroul Heracle si legenda Corcoaiei de eroul local Iovan Iorgovan.

 

  1. STIMA APELOR, LOSTRITA SI ARANCA

Stima apelor este o reprezentare mitica feminina, stapana a apelor, care se face vazuta si simtita pe timp de noapte. Stima apelor ar fi o femeie alba si rece care sta in apa, are sanii mari pe care ii da pe spate. Ca statura, este inalta si imbracata in alb. Apare insa si ca sirena (jumatate om si jumatate peste), poate fi femeie, dar si barbat. Cand iese la suprafata apei, pe vreme rea si in noptile cu luna, se scutura, umbla pe ulita ca un nor, se scalda. Daca-i dai pace, nu zice la nimeni nimica, dar de nu, te mu!este, te sluteste. Umbla pana la miezul nop!ii, cand incep cocosii a canta. Ea trage pe om la inec zicand: Ceasul a sosit, / Omul n-a venit! (in Moldova si Bucovina). Atunci, cel sortit va lasa totul in urma si va porni catre apa Stimei pentru a se scufunda in adancuri. In cazul in care celui predestinat sa se inece, ii apar peripetii in calea sa spre Stima, acesta se va ruga sa isi ude macar picioarele. Cum atinge apa, cum moare.

Stima apei este o divinitate primitiva a apelor dulci. In mitologia romaneasca ea poate provoca inundatii si seceta. De asemenea, este foarte asemanatoare cu naiadele de la greci. Sau cu ondinele din mitologia nordica. Este vorba de fiinte ale apelor, spirite sau zane.

In folclorul romanesc se crede ca fiecare apa are stima ei. Desi apare ca o femeie cu parul verde-albastrui, pana la calcaie, stima este o creatura malefica. Ea distruge totul in cale aducand potopul. In Bucovina este numita “Femeia Garlei”, iar in Muntii Apuseni “Valva Apei”. Tot ea ii atrage pe tineri la inec. Cunoastem astfel de exemple in Lostrita lui Vasile Voiculescu sau in Zana Lacului de Mihail Sadoveanu ori in Aranca, stima lacurilor la Cezar Petrescu.

Stimele fac parte dintr-o familie mai mare in care intra si faraoncele, sirenele Marii Negre sau Sorbul Pamantului. Sa mai tinem cont si de faptul ca in traditia romaneasca apa este unul dintre cele patru elemente pe care s-a cladit lumea, element fundamental.

Legendele cu aceste stime sunt inca vii in satele din Romania. In zona luncii Ialomitei sau la lacul Sf. Ana au fost semnalate astfel de aparitii.

Un lucru interesant de stiuit, este ca, daca iti intra apa in urechi si auzi un tiuit, inseamna ca in apa se afla duhuri rele.

 

  1. VALVELE, SPIRITELE NEGRE ALE NATURII

Valvele ne apar in doua ipostaze: fie ca spirite ale unui anumit fenomen, fie ca stapane ale minelor de sub pamant. In plus, pot fi bune sau rele, genii ale naturii.

Valvele au fost vazute ca zeite ale pamantului-mama, care insumeaza atributiile mai multor reprezentari mitice feminine din Panteonul romanesc. In unele legende si credinte Valva a fost inlocuita cu Varvara, patroana minerilor, celebrata pe 4 decembrie. Ca duh al Pamantului, Valva este prezenta pretutindeni, in tot si in toate:

  • in mine (Valva Bailor),
  • in paduri si in arbori (Valva Padurii, sinonima cu Muma Padurii si Fata Padurii),
  • in animale (Valva Lupilor, sinonima cu  Sanpetrul Lupilor),
  • in ape (Valva Apelor, sinonima cu Stima Apei, Fata de Apa),
  • pe holde (Valva Bucatelor, sinonima cu Mama Campului, Sanziana sau Dragaica),
  • este patroana a zilelor saptamanii (Valva Zilelor, sinonima cu Sf. Duminica, Sf. Vineri etc.).

 

Are infatisare antropomorfa (fecioara, femeie frumoasa cu stele in ochi, muiere cu furca in brau, om batran cu luleaua in gura, baba, pitic, copil), de animal (mata, iepure, berbec, miel), pasare (gaina, vrabie), reptila (sarpe, balaur). Valvele isi fac cunoscuta prezenta prin semnale vizuale sau auditive (canta, tropaie, vorbeste, bate cu ciocanul piatra in care se gaseste aurul). In tinutul Muntilor Apuseni Valva fereste oamenii de trasnete, de grindina si vanturi puternice, aduce norii cu ploaie, indica baiesilor unde vor gasi aur in mina. Calatoreste zburand, precum  Muma Padurii si alte reprezentari mitice, dar poate fi vazuta mergand pe jos sau calare pe cal. Valvele pot fi bune sau rele:unele ajuta, altele pedepsesc oamenii, primele sunt imbracate in alb, celelalte, in negru.

Ca Valve ale minelor, ele inspaimanta minerii. In Tara Motilor din Apuseni, de spaima relelor ce le pot pricinui, nimeni nu se atinge de ele. Motii spun ca baia care nu are Valva nu are nici aur.

 

  1. CRASNICUL, FIUL DIAVOLULUI

V-ati gandit vreodata la pactul cu Diavolul? Ei bine, daca am merge putin mai departe? Daca o vrajitoare ar avea un copil cu Diavolul? Suna deja ca filmul serial Sabrina, dar nimic nu poate fi mai neomenesc decat Crasnicul, fiul Diavolului. Un crasnic s-ar naste pe pamant daca o femeie s-ar culca cu Diavolul. Din aceasta uniune necurata ar iesi un soi de purcel malefic. Un porcusor neastamparat care vorbeste si fuge prin casa urland.

O poveste culeasa in 1915 ne vorbeste despre o preoteasa din Galati care nu avea copii. Ea ramane insarcinata din senin si naste dupa 10 luni un purcel, fiul Dracului. Crasnicul ii va ucide pe cei din casa muscandu-i. Dupa ce ucide familia, Crasnicul vrea sa se intoarca inapoi unde a fost zamislit.

 

  1. VANTOASELE, DUHURILE MALEFICE ALE VANTURILOR

Vantoasele sunt Personificari feminine ale Vartejului si surori ale Vantului, sinonime cu Frumusele. Vantoasele sunt vanturi rele, stapanite de duhuri malefice. Ele vin mai ales toamna, cand s-ar marita cu un fecior de Drac. Acesta rupe frunza de pe papusoi si se invarte cu ea pana in cer. Frunza aceea e mireasa Dracului. Daca trece peste un om un asa vant, ii ia puterile, il stramba. Se spunea ca nu e bine sa-i zici vantoasa la un astfel de vartej, ca e rau. Sa-i zici Frumoasa, Frumusele, ca atunci e bine. Copiii cand vad un vartej/atata chiuiesc si ocarasc pe mireasa, pe frunza aceea, ca fuge Diavolul cu ea cu to tin varf, cine stie unde! Ei zic ca Dracul ti-are mireasa acolo, vine aicea desi-a ia (Bucovina);

Vantoasele sunt reprezentarilor mitice feminine care apar in noptile de vara, inainte de cantatul cocosilor pentru a imbolnavi (ologi, stramba) oamenii, sinonime cu Cele Nepomenite, Cele Sfinte, Dansele, Doamnele, Fetele Campului, Frumoasele, Ielele, Imparatesele Vazduhului, Maiestrele, Puternicele, Rusaliile, Soimanele, Ursoaicele, Zanele (Neamt, Bacau, Iasi).

 

  1. PACA, MAMA DRACULUI SI FUMATULUI

Paca sau Pafa in anumite zone ale tarii este o reprezentare mitica invocata de oamenii care fumau (pipau), asociata, de obicei, cu Mama Dracului (Transilvania). In legendele populare tutunul si obiceiul fumatului au fost inventate de Drac, tamaia si Busuiocul de Dumnezeu. Legatura dintre tutun si Diavol apare si in alte genuri folclorice, precum chiuitura: Cate fete la stransura, / Toate stau cu pipa-n gura. / Iese Dracul de sub rapa, / Si le pune foc in pipa.

Paca este, potrivit credintelor populare, zeitatea fumatului si mama Diavolului. “O baba batrana, neagra si urata, ca intunericul Iadului, cu coarne in cap ca raschitoarele, cu nasul lung si incarligat, cu ochii umflati de capra inecata, cu coltii in gura ca ai mistretului, cu ghiare ca secerile, cu coada ca de vita, lunga si imbarligata, cu o lulea sau pipa mare in dinti, pe beregatile gatului sau pe nari iesindu-i flacara de fum, fum negru si o duhoare de tutun”, o descria Tudor Pamfile. Diavolii sunt cei care i-au invatat pe oameni sa fumeze si sa le preamareasca mama, pufaind, spune traditia populara romineasca.

 

  1. ZGRIPTORUL, PASAREA DIN LUMEA CEALALTA

Zgriptor sau zgripturoaica asa cum apare in mitologia romaneasca este o pasare magica din basme. Acest zgriptor este imens si de obicei il ajuta pe Fat-Frumos. Zgriptorul este una dintre fiintele mitologice romanesti care traieste in Lumea Cealalta, acolo unde Fat-Frumos ajunge printr-o fantana. Aici ii scapa pe puii zgriptorului de un sarpe sau balaur si astfel castiga bunavointa acestei creaturi. Asadar, zgriptorul va zbura cu Fat-Frumos, drept rasplata, inapoi in lumea lui.

Insa sa nu va inselati, zgriptorul nu este deloc prietenos cu oamenii. Ba chiar mananca carne de om. Tot o zgripturoaica il ajuta pe fiul cel mic din basme sa urce inapoi merele de aur furate de zmei.

Zgriptorul poate fi identificat si cu Pasarea Maiastra, un fel de rege al pasarilor. Si ea apartine tot Celuilalt Taram. Ea are un penaj multicolor si cine are sansa nemaivazuta de a-i asculta cantecul intinereste pe loc.

Acest cantec fermecat iti poate ghici viitorul si citi inima. Mai aflam si ca o putem gasi in palatul zanelor din Imparatia Ielelor, spre soare-rasare.

 

  1. BONZA, PADUROIUL SI TATAL PADURII

Daca de Muma sau Fiica Padurii a auzit toata lumea, Bonza era si mai al dracu. Adica cele doua trebuiau sa aiba un tovaras pe masura.

Bonza este o reprezentare mitica infioratoare care sperie oamenii in paduri, sinonima cu Borza,  Gandacul mortii. Spredeosebire de Borza, Bonza este un barbat: … Cu ochii zgaifi, / Cu dinfii ranjifi,/ Cu barba pana-n genunchi, / Cu paru pana-n pamant care sperie oamenii si copiii sau le scurteaza viata: Zilele sa le scurte, / viata sa le ciunte (Transilvania).

 

  1. BREHNELE, SPIRIDUSII TERIFIANTI AI PADURILOR

Am ajuns si la primul loc. Si cu siguranta acesta ar trebui sa indeplineasca cele doua calitati prevazute in acest material: sa fie necunoscut ca si creatura mitologica romaneasca si sa fie terifiant. Ei bine, le trece cu brio pe amandoua. Si nu este doar unul, sunt sute.

Este vorba despre Brehne. Brehnele sunt niste spiridusi terifianti din folclorul romanesc. Ei traiesc in paduri si sunt extrem de urati si pociti. Pot fi asemanati oarecum cu goblinii din mitologia nordica sau irlandeza. Brehnele au corpurile compuse din membrele amestecate ale mai multor animale, pasari, broaste si insecte. Locuiesc in tufisurile si scorburile copacilor si se amuza speriind oamenii fricosi care merg noaptea prin padure (Moldova, Bucovina).

 

 

 

(Visited 1,232 times, 10 visits today)