Tezaurul lui Decebal

Aurul dacilor. Comorile ingropate ale lui Decebal.  Tezaurul pe care s-a reconstruit Imperiul Roman. Chiar daca esti sau nu adept al vreunei teorii conspirationiste sau chiar crezi ca Dacia a fost centrul lumii antice (si chiar al universului, de ce nu?), poate chiar ca Deceneu si Zalmoxes erau de origine extraterestra, exista dovezi (cel putin scrise) despre marile comori lasate de Decebal in urma sa.

Asadar, au aparut o gramada de teorii in acest sens. Cele mai multe sprijinite de propaganda comunista, altele de spiritul nostru gregar protocronist. Caci romanii s-au crezut intotdeauna o civilizatie aparte, cu foarte multe de oferit spatiului balcanic.Decebal si Traian

Traian, Decebal si istoria aurului furat

In timpul celui de-al doilea razboi intre daci si romani, multi nobili daci s-au predat sau au fost prinsi. Unul dintre ei, Bicilis, a dezvaluit locatia unei mari comori ingropate sub albia unui rau. Parea ceva fantastic, demn de un film cu faraoni egipteni si comori nepretuite.

Sub raul Sargetia (raul Strei de astazi, se varsa in Mures langa Simeria), ce trecea pe langa palatul lui Decebal, au fost gasite comorile. Cu ajutorul unor prizonieri, Decebal a deviat cursul raului si a pus sa fie excavat fundul acestuia. Acolo a aruncat o mare cantitate de argint, aur si alte obiecte de pret ce puteau indura umiditatea. Apoi au pus pietre si pamant deasupra lor si au dat drumul raului. Tot ce a fost folosit la lucrari a fost ascuns in grotele din imprejurimi. Prizonierii au fost ucisi.

Cea mai mare parte a aurului a fost dezgropata intre 1540 si 1759 in Sarmisegetusa Regia – 700 kg de aur. Au mai existat si alte descoperiri in secolul al XIX-lea. Dio Cassius apreciaza tezaurul la 165 tone de aur si 331 tone de argint. Un tezaur ce l-a ajutat pe Traian sa redreseze imperiul.

Ce ne spun sursele?

T. Statilius Crito din  Heraclea, medicul lui Traian, scriind cartea Getica, afirma ca tezaurul lui Deceval avea 2200 tone de aur si 4500 tone de argint. Unii istorici cred ca este o eroare de copiere. Chiar daca era vorba de o zecime ar fi valorat enorm.

Alti istorici avanseaza cifrele de mai sus. Totusi, romanii sustineau ca intr-un singur jaf furasera 165 tone de aur si 300 tone de argint. Iar aceste cifre sunt perfect credibile avand in vedere exploatarile masive de metale pretioase din Muntii Apuseni. Se crede ca statul dac avea un control central asupra circulatiei monezilor.

Asa s-a nascut legenda tezaurului lui Decebal, preluata apoi de Cassius Dio care a facut-o celebra.

Ceea ce nu stim si nu realizam este ca Roma a folosit Dacia ca o mina de aur. La propriu. Minele din Apuseni au inceput sa produca pentru imperiu. Nu a contat daca Traian a gasit sau nu o comoara ingropata. Si nici dimensiunile ei. Minele Daciei au fost suficiente pentru a bate monezi noi si a redresa finantele Imperiului. Analizand aurul din monezile batute in vremea lui Traian constatam ca acesta provine fix din Dacia.

Din nefericire, ce a mai ramas din aur a fost furat de austro-ungari, apoi l-am dat noi de bunavoie rusilor spre pastrare. 120 de tone mai exact, din care am recuperat doar 33.

Ce spune istoria?

Prazile de razboi au contribuit imens la inflorirea activitatilor economice, sociale din Imperiul Roman. Inainte de razboaiele cu Decebal, Traian a trebuit sa ia masuri drastice pentru a salva finantele distruse de predecesorii sai. De la colaps la cheltuieli exorbitante trebuia sa existe o legatura. Dranarea mlastinilor, extinderea porturilor din Italia, contruirea de noi apeducte pentru Roma, refacerea canalului dintre Nil si Marea Rosie in Egipt, marirea armatei cu 2 noi legiuni, pregatirea razboiului cu partii, renuntarea la anumite taxe pentru cetatenii romani, alocarea de granturi pentru saraci, construirea imensului si magnificului edificiu Forum Ulpium cu marea Coloana a lui Traian.

Toate astea au costat bani. Foarte multi bani.

Dacii, ce se intindeau de la Balcani in Carpati, de la Marea Neagra la Nistru si de la Tisa la Dunare, detineau mult aur. Istoria aurului dac incepe acum 6.000 de ani.

Exista dovezi arheologice si metalurgice legate de minarea aurului in Transilvania inca din epoca de piatra. Aria este bogata in aur si argint chiar si astazi – vezi Rosia Montana – cel mai mare depozit de aur, estimat la 300 tone de aur si 1600 tone de argint.

Alburnus Maior a fost un oras minier fondat de Traian cu colonisti iliri din Dalmatia de sud.

Evidentele sugereaza ca topitul aurului si-a avut obarsiile in Bulgaria, langa Varna, intre 4600 si 4200 i. Hr. Aici a fost gasita cea mai veche comoara de aur din lume.

Iar istoria e simpla. Un imperiu se ridica datorita armatei sale si, ulterior, bogatiilor acumulate. Roma nu a facut exceptie. Minele spaniole faceau armata romana sa creasca si sa inghita stat dupa stat. Dar si minele s-au epuizat. Legiunile se intinsesera cat de mult le putuse permite aceasta patura calda. In est, expansiunea a fost stavilita de parti. In cealalta parte au fost zdrobiti de o coalitie de triburi germanice. Atentia Romei s-a indreptat spre Europa de Est. Pana la urma, in vest era oceanul, in sud Sahara. Unde sa se mai intinda?

Economia romana nu putea produce mai mult aur. Si, in acelasi timp, romanii isi dezvoltasera un gust pentru bunuri scumpe si exotice: matase din China, perle din Golful Persiei, parfumuri din India, fildes din Africa. Cucerirea Ierusalimului si zdrobirea revoltelor a lovit si ea in aurul roman. Toate s-au intamplat in aceeasi perioada, cu legatura directa spre Dacia.

Bestia mirosea sange … si aur. Restul e istorie.

 

(Visited 159 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *