Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania

Formarea statelor medievale romanesti: Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania si Dobrogea.

Societatea romaneasca in secolele IX-XIII

Formarea statelor medievale romanesti

Formarea statelor medievale romanesti este rezultatul evolutiei societatii romanesti din primele secole ale mileniului I si un reflex de aparare fata de pericolul extern

Premisele constituirii statelor medievale si formarea statelor medievale romanesti

Factorii care au favorizat formarea statelor medievale romanesti

Interni:

  • cresterea demografica
  • viata economica prospera
  • dezvoltarea drumurilor comerciale ce strabateau spatiul romanesc
  • accentuarea procesului de diferentiere sociala in cadrul comunitatilor si desprinderea elementelor conducatoare

Externi:

  • cumanii si tatarii au stopat expansiunea Ungariei la est si sud de Carpati
  • Ungaria si Polonia urmareau stapanirea zonei si eliminarea dominatiei tatarilor
  • Stingerea dinastiei Arpadienilor si criza dinastica din Ungaria

Formarea Transilvaniei

In secolele VIII-IX romanii convietuiesc cu slavii in zona Tisei si in Transilvania. Populatia majoritara a Transilvaniei la acele timpuri era formata majoritar din romani. Izvoarele mentioneaza existenta uor formatiuni politice in aceste zone. Etapa cuceririi efective si sistematice a Transilvaniei de catre maghiari are loc dupa 1050 si dureaza pana la inceputul secolului al XIII-lea.

Pentru a cuceri Transilvania, maghiarii au apelat la campanii militare, dar si la mijloace politice. Au incercat sa inlocuiasca formele autohtone de organizare politica cu forme specifice feudalismului apusean. De la voievodat s-a trecut la principat. Insa datorita rezistentei romanilor se mentine voievodatul.

In 1176 este mentionat voievodul Leustachius, deci incercarea a reusit. Voievodatul se mentine pana in secolul al XVI-lea, cand Transilvania devine Principat. Voievodul era vasal regelui Ungariei. El avea atributii in special militare.

In perioada de criza a regalitatii maghiare (secolele XIII-XIV), voievozii Transilvaniei isi asuma prerogative regale, insa incercarea lor esueaza.

Maghiarii au luat si masuri administrative precum organizarea comitatelor, subordonate regalitatii maghiare. Primul comitat a fost organizat in 1111.

In concluzie, peste eforturile de incorporare desfasurate de Ungaria, Transilvania si-a mentinut individualitatea pe parcursul Evului Mediu. Pe plan economic, in structurile sociale, in organizarea politico-administrativa (voievodatul, districtele si “tarile” romanesti), ca si ortodocs.

Formarea Tarii Romanesti

Formarea statelor medievale romanesti s-a realizat in doua mari etape:

  1. unificarea formatiunilor politice sub o autoritate centrala si obtinerea independentei
  2. crearea institutiilor interne necesare afirmarii statale

 

Formatiunile de stat la sud de Carpati in secolul al XIII-lea:

Dupa cucerirea Transilvaniei, regalitatea maghiara a manifestat un interes sporit pentru teritoriile de la sud si est de Carpati. Informatii despre formatiunile politice din aceasta zona afla din Diploma Cavalerilor Ioaniti (1247):

  1. Banatul de Severin
  2. Voievodatele: Seneslau in stanga Oltului, Litovoi in dreapta Oltului, Cnezatele conduse de Ioan si Farcas intre Jiu si Olt

 

Toate aceste formatiuni se aflau sub suzeranitatea regelui Ungariei prin banul de Severin, cu exceptia lui Seneslau.

In prima etapa de unificare a formatiunilor politice sub o autoritate centrala apare figura marelui Basarab I (?-1352).

In 1324, un document maghiar il mentioneaza ca vasal al regelui Ungariei pentru Banatul de Severin “voievodul nostru transalpin”.

In 1330, regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, organizeaza o expeditie la sud de Carpati ca sa-l supuna pe Basarab. Aici are loc marea batalie de la Posada (noiembrie 1330). Victoria lui Basarab aduce independenta fata de Ungaria.

Cronica vieneza - Batalia de la Posada

Tara Romaneasca cuprindea Banatul de Severin, Oltenia, Muntenia, Basarabia.

In a doua etapa, de creare a institutiilor interne, apar urmasii lui Basarab I

Nicolae Alexandru (1352-1364) – fiul lui Basarab I, asociat la domniei. Acesta isi ia titlul de domn autocrat (de sine statator) si intemeiaza mitropolia Ungro-Vlahiei in 1359.

Vladislav Vlaicu (1364-1377) continua politica de consolidare a statului. El organizeaza candcelaria domneasca.

Radu Negru Voda – voievodul legendar din Fagaras care se crede in traditia istorica ca “a descalecat” la Campulung si la Arges in 1290. Se credea asta in contextul in care regalitatea maghiara incerca sa-si impuna autoritatea in Transilvania si la sud de Carpati.

Teoria “descalecatului” nu este sustinuta de izvoare in cazul Tarii Romanesti.

Intemeierea Moldovei

In prima etapa, in cazul Moldovei, teoria “descalecatului” poate fi demonstrata.

Petru_I_MusatCu ocazia expeditiilor maghiare antitataresti (1345-1354) este organizata in nordul Moldovei o marca de aparare condusa de Dragoscneaz roman din Maramures. Aceasta formatiune se afla sub suzeranitate maghiara si sub urmasii lui Dragos.

Bogdan, voievod al Maramuresului, intra in conflict cu regalitatea maghiara care incearca sa lichideze autonomiile romanesti.

Bogdan se revolta si trece in Moldova, cu sprijinul boierimii moldovene il inlatura pe urmasul lui Bogdan. Apoi pune bazele unui stat independent.

In a doua etapa apare Petru Musat. Acesta se orienteaza spre Polonia pentru a face fata presiunilor Ungariei. El depunde juramant de vasalitate fata de regele Poloniei.

 

Roman I (1391-1394) unifica teritoriile dintre Carpati, Nistru, Dunare si Mare – “Moldova Mare”.

Formarea Dobrogei

In secolul al XIII-lea va continua si existenta unor structuri politice locale. In 1230 este amintita Tara Cavarnei sau Tara Carvunei – nucleul statal dobrogean.

Ca si prima etapa il cunoastem pe “despotul” Dobrotita (1354-1386), recunoscut astfel de catre Imperiul Bizantin. El va unifica “tarile” dintre Dunare si Mare.

Apoi Dobrogea este inclusa in teritoriul statal condus de Mircea cel Batran. In secolul al XV-lea este integrata Imperiului Otoman.

 

Evolutia lumii romanesti spre o structura statala autocrata – de sine statatoare – este un fenomen general in spatiul carpato-dunarean. In Transilvania si Dobrogea acest proces este stopat prin cucerirea Transilvaniei de unguri si a Dobrogei de otomani. Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia) si Moldova se constituie in doua domnii autocrate, doua sinteze politice locale.

Formarea statelor medievale romanesti a fost complexa, a tinut cont de factorii interni, dar si de contextul geopolitic extern.

 

 

(Visited 28 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *