Privilegiul de a face parte dintr-o familie regala, fie prin nastere, fie dobandit in urma casatoriei, este considerat de multi drept de invidiat, dar exista un pret pana si pentru acest lucru, indeosebi atunci cand este vorba despre o femeie.

Inca din vechime, printesele si reginele erau destinate unei educatii si instruiri speciale, menite sa le pregateasca pentru viata din varful piramidei ierarhice, astfel incat sa reziste presiunilor de la curte si sa-si impuna autoritatea in randurile supusilor si natiunilor cu care stabileau relatii diplomatice sau comerciale.

 

Printese si regine mai vechi si mai noi: pretul sangelui albastru

Spre deosebire de barbatii care ajungeau sa ocupe astfel de ranguri inalte, femeilor le revenea sarcina de a studia o multime de lucruri in plus, pentru a-si construi o imagine virtuoasa, dar eleganta, generatoare de intreaga stralucire posibila, asa cum se cuvine unei purtatoare de coroana regala.

Copilaria unei printese nu avea nimic in comun cu cea a unei fetite de rand, desi papusile si jocurile varstelor fragede exercitau aceeasi fascinatie asupra amandorura: printesele puteau avea papusi, dar trebuiau sa-si dedice o mare parte din timpul liber invatatii bunelor maniere, tinutei gratioase, brodatului si exprimarii elegante.

La varsta pubertatii instruirea capata alte valente, menite sa-i sporeasca farmecul si puterea de seductie si sa-i modeleze personalitatea astfel incat sa fie pregatita pentru a face fata unei eventuale casatorii dictate de interesele statului.

Pana aici poate ca nimic nu este tocmai iesit din comun, dar dincolo de cortina acestor activitati acceptate oficial de toata lumea, printesele si reginele aveau parte de o instruire speciala, la care ochii muritorilor de rand nu puteau avea acces.

 

Cititi mai multe despre:

Care sunt marile familii regale si monarhii din lume?

Mituri despre casa regala a Romaniei si despre regii Romaniei

 

Ritualuri secrete, otravuri si arte martiale in cresterea viitoarelor printese

In timpurile stravechi, tinerele suverane sau aspirante la coroana regala, erau initiate intr-o serie de ritualuri deosebite, menite sa le protejeze, dar si sa la puna la dispozitie un arsenal de arme letale, indreptate impotriva eventualilor dusmani: prepararea de potiuni, veninuri extrase de la animale si otravuri din cele mai puternice – erau indeletniciri cu care o printesa trebuia sa fie familiarizata inca de la o varsta precoce.

In Orient, pentru a se apara de uneltirile carora ar fi putut cadea victime prin otravire, printeselor le erau inoculate inca din frageda pruncie, cantitati mici de venin de serpi, de scorpion sau prelevat de un anumit soi de paienjeni, astfel incat sa le fie stimulata imunitatea pe masura ce avanseaza in varsta.

Multe tinere printese asiatice erau instruite si in tainele armelor, calariei, strategiilor de razboi si cultivarii abilitatilor de lupta, atat corp-la-corp, cat si cele ce presupuneau manuirea unei variate game de arme din cele mai surprinzatoare, de la banala spada sau arc, la ace, tepuse, stele metalice, ciocane, nunchakuri, secere, gheare sau… ciomege.

Deseori tinerele printese demonstrau chiar abilitati superioare baietilor de aceeasi varsta, beneficiind de ceva mai multa elasticitate corporala, o tinuta care le permitea sa ascunda arme mici dar extrem de periculoase, in par sau in faldurile vesmintelor si nu in ultimul rand, avantajul de a reusi sa se apropie cu usurinta de victima, gratie infatisarii lor delicate.

Si pe teritoriul Batranului Continent se obisnuia in vechime sa se instruiasca toti copiii familiei regale, indiferent ca sunt baieti sau fete, in lupta cu spada si in tragerea cu arcul, dar cu timpul aceasta abordare razboinica a educatiei princiare a palit in fata unor tehnici mai putin agresive, dar care aduceau avantaje de netagaduit celor ce le stapaneau.

Astfel, tinerii membrii ai familiilor regale erau incurajati sa invete cat mai multe limbi straine, sa-si desavarseasca arta oratorica si abilitatile diplomatice, tehnicile de negociere si de planificare a unor actiuni menite sa conduca la atingerea anumitor obiective.

Pianul, poezia, brodatul si moda constituiau insa fatada poleita sub care orice tanara printesa sau regina trebuia sa se prezinte in inalta societate, pretinzand ca orice altceva nu este demn de a fi studiat la acest nivel.

Cele mai faimoase printese sau regine din istorie

Nu putine sunt printesele si reginele ce au lasat o amprenta marcanta de-a lungul istoriei, fie prin admiratia pe care au starnit-o maselor gratie nobilitatii lor, fie prin gesturi de marinimie iesite din comun sau invers, printr-un caracter autoritar sau plin de cruzime.

Maria Antoaneta (1755-1793) – nu a fost prea apreciata de nobilimea franceza, care o supranumea, in mod evident dispretuitor, „Austriaca”, din pricina caracterului sau frivol.

Isabela I a Castiliei (1451-1504) – puternica, de o inteligenta rara, evlavioasa si demna de incredere, este regina care a respins de trei ori consecutiv planurile lui Cristofor Columb de a calatori pana in Indii urmand un itinerariu vestic; ulterior tot ea a devenit o protectoare a aborigenilor americani care se confruntau cu abuzurile colonizatorilor.

Ecaterina a II-a a Rusiei (1729-1796) – una din cele mai impresionante figuri feminine regale din istorie, care era in masura sa proiecteze planuri strategice de o deosebita amploare, pentru a face fata conflictelor cu Imperiul Otoman.

Cristina a Suediei (1626-1689) – nonconformista si cu un caracter puternic, studia continuu, cu profesori de seama, ziua si noaptea si nu se odihnea decat maxim trei ore, dar si-a declarat fatis dispretul pentru „indeletnicirile femeiesti” si pentru casatorie, s-a implicat intr-o relatie pasionala cu o contesa de la curtea sa, iar in 1654 a renuntat la tron si a parasit Suedia imbracata in haine barbatesti, stabilindu-se definitiv in Italia.

Maria Terezia a Austriei (1717-1780) – mama a saisprezece copii, din care treisprezece au supravietuit copilariei, a avut parte de indelungata campanie a Razboiului de Sapte Ani, a facut fata cu brio unei multimi de uneltiri dinastice in timp ce era mai mereu insarcinata, a negociat cu abilitate casatoriile copiilor sai si si-a exercitat autoritatea pana la sfarsitul vietii.

In Marea Britanie, prima regina care a indraznit sa declare fatis ca doreste sa studieze tot ce are chef, a fost indaratnica Victoria (1819-1901), care a mostenit tronul la 18 ani si nu s-a dat in laturi, intreaga sa viata, de la a experimenta si a sustine o serie intreaga de nastrusnicii, in functie de dispozitia sa de moment si de interesul pe care i-l suscitau anumite chestiuni.

Un strop de capriciu de aceeasi natura se regaseste si in caracterul actualei regine Elisabeta, care in tinerete era constransa sa-si limiteze educatia doar la domeniul politico-diplomatic, ceea ce o determina deseori sa se „razvrateasca”, solicitand profesori personali pentru a-i clarifica anumite chestiuni in care se simtea complet ignoranta.

In vremurile moderne, printre figurile aristocratice de rang suprem care s-au bucurat de o popularitate deosebita, s-a distins indeosebi printesa Diana, care ocupa inca un loc special in inimile multor admiratori de pe toate meridianele lumii.

Cea care pare sa-i urmeze exemplul in materie de succes planetar la ora actuala este Kate Middleton, sotia  printului William, primul nascut al printesei Diana. Kate a reusit sa-si adjudece milioane de fani printr-o gratioasa cordialitate si prin aceeasi vointa de a combate rigidele reguli traditionale instaurate la palatul regal – nu de putina vreme s-a opus ferm tentativei reginei Elisabeta de a-i „comanda un nou look”.

Tehnici de supravietuire si antrenamente cu fortele speciale

Chiar daca printesele si reginele nu mai sunt incurajate sa manuiasca spada sau ciomagul, au parte inca de o dubla educatie: cea de fatada si cea de culise.

In mod oficial sunt incurajate sa urmeze cursurile anumitor universitati prestigioase, dar in paralel, beneficiaza de o instruire speciala, la care putine persoane au acces si despre care nu se discuta niciodata in public sau in fata reprezentantilor presei.

Este vorba despre instruirea intr-o serie intreaga de tehnici de auto-aparare, de supravietuire si de rezistenta la stres, pentru care se apeleaza la cei mai desavarsiti instructori la nivel international.

Un exemplu elocvent in acest sens il constituie actuala logodnica a printului Harry, Meghan Markle, antrenata de fortele speciale britanice pentru a face fata unora din cele mai ciudate situatii cu care se va putea confrunta cand va deveni membra a familiei regale britanice.

Antrenamentul presupune initierea in tehnici de supravietuire in caz de rapire si comportament in situatia in care ar putea deveni ostatica, dar si modalitati de transmitere discreta a unui semnal de pericol, incluzand micro-expresii sau cuvinte-cheie si/sau alte semnale gratie carora poate comunica fortelor de ordine faptul ca se afla intr-o situatie periculoasa.

In plus, specialisti militari in psihologie si arte martiale, o instruiesc pe Meghan cum sa duca eventuale tratative cu ipoteticii sai rapitori, cum se poate elibera in cazul in care ar avea mainile legate si cum sa profite de neatentia sechestratorilor pentru a-si semnala prezenta.

De acelasi tip de antrenament a avut parte si Kate Middleton inainte sa se casatoreasca cu printul William, in 2011, iar in anul 1983, printesa Diana isi petrecu cateva zile la cartierul general al SAS din Hereford, pentru acelasi motiv. Diana experimenta chiar si conducerea unei masini de asalt, dar antrenamentul sfarsi prost, printesa parasind in mare graba baza, dupa ce explozia accidentala a unei grenade i-a ars cateva suvite de par.

In general, printesele si reginele trebuie sa se obisnuiasca sa fie „controlate” – sau mai bine zis – protejate – 24 de ore din 24, masurile de siguranta pentru membrii familiei regale nefiind tocmai placute uneori, ba chiar provocand un sentiment de frustrare atunci cand se doreste un strop de intimitate.

Nu va putea sa se deplaseze dupa cum doreste, asa cum fac toate celelalte persoane”, afirma Alex Bomberg, formator al Royal Aide si CEO al companiei Intelligent Protection International, referindu-se la viitoarea  „nepotica” a reginei Elisabeta a II-a. „Fiecare moment al vietii sale, de la vizita la dentist si pana la shopping-ul de placere, va fi programat. Echipa de siguranta va trebui sa-i cunoasca in amanunt miscarile, obiceiurile si preferintele, sa stie cine este cea ce-i aranjeaza coafura si unde merge sa-si puna la punct manichiura, pentru a putea studia toate posibilele cai de salvare in situatia in care se va afla in pericol”, precizeaza Bomberg.

Alte printese notabile:

  • Ameerah Al-Taweel (Arabia Saudita)
  • Rania Al Abdullah (Iordania)
  • Meerabai (Rajasthan)
  • Pingyang (China)

 

Deasemenea, intr-un alt articol vom prezenta si reginele lumii antice, figuri care au marcat lumea:

  • Hatshepsut  (1479 – 1458 B.C.) in Egiptul antic
  • Zenobia (240-275) regina in Palmyra, Siria
  • Cleopatra (69-30 BC) ultimul faraon al Egiptului din dinastia Ptolomeilor
  • Tomyris (530 B.C.) din stepele Asiei Centrale
  • Artemisia (480 B.C.)
  • Boudica (60 A.D.) la celti
  • Wu Zetian (690 – 705 A.D.) in China
  • Lakshmibai, Rani la Jhansi (1828-1858) regina statului Jhansi in India
  • Borte Ujin (1161-1230) sotia lui Genghis Khan si imparateasa Imperiului Mongol
  • Theodora (500-548) o imparateasa foarte influenta a Imperiului Bizantin

 

 

Bibliografie:

Polito, Eugenio – Fulgentibus Armis, introduzione allo studio dei fregi d’armi antichi, «L’ERMA» di Bretschneider, 1998;

 

 

 

 

(Visited 295 times, 1 visits today)