Psihologi, nurologi, oameni de stiinta si psihiatri, lucreaza de ani de zile pentru a descoperi modul in care functioneaza creierul uman, dar in ciuda eforturilor si resurselor considerabile implicate, suntem inca departe de a descifra tainele acestei sofisticate masinarii.

Desigur, acesta constituie un domeni extrem de complex, avand in vedere cei peste 100 de milioane de neuroni ce intra in componenta creierului si a numarului major de conexiuni ce se realizeaza intre acestia.

 

Mituri despre creier – inteligenta, incotro?

 

O consecinta a acestei complexitati este tocmai faptul ca tindem sa simplificam modul de abordare a chestiunii ce vizeaza functionarea sa, ca si cum am avea de-a face cu un dispozitiv pius la punct de mintea umana, ceea ce a dat nastere la o multime de false mituri in acest context.

 

Culorile din capul tau – falsul mit al nuantei gri palid

Multe persoane sunt convinse ca paleta de culori sub care se prezinta creierul uman este extrem de restranasa, reducandu-se la o nuanta de gri palid, in corespondenta cu ideea de „substanta cenusie”, asociata acestui organ, dar in realitate, culorile ce se regasesc la acest nivel sunt variate:

  • Alb – pentru fibrele responsabile de legaturile ce se stabilesc la nivelul substantei cenusii;
  • Negru – ca o consecinta a neuromelaninei, o substanta ce se afla si la nivelul parului si a pielii;
  • Rosu – imprumutat din reteaua de vene si artere;
  • Roz palid – in imediata vecinatate a acestora;
  • Galbui – la nivelul creierului mic;
  • Violet – la nivelul vaselor de sange de dimensiuni reduse, care iriga zonele din imediata vecinatate a lobilor parietal si occipital;
  • Maron deschis – la nivelul cerebelului si a formatiunii cunoscute sub denumirea de „medulla oblongata.

 

 

Cititi mai multe despre:

 

CE INFLUENTA AU JOCURILE VIDEO ASUPRA CREIERULUI UMAN?

 

Ar fi o utopie sa se pretinda ca a asculta Mozart constituie un factor negativ pentru creier, dar nici nu ne sporeste gradul de inteligenta. Muzica clasica influenteaza doar anumite abilitati de natura spatio-temporale, asa dupa cum se intampla si cand apelam la alte activitati din acest domeniu: exersand la un instrument muzical anume sau ascultand alte genuri muzicale, din cele mai variate, de la reggae la jazz si de la rock-and-roll la hip-hop, in functie de preferintele fiecaruia.

 

Vraja cuvintelor nerostite – mesajele subliminale

Exista falsa convingere ca anumite mesaje subliminale pot detine o forta extrem de mare, in masura sa influenteze deciziile si comportamentul anumitor subiecti.

Primul mesaj subliminal a fost introdus in 1957 in timpul unui film, la un cinematograf din New Jersey (SUA) – este vorba despre o fotograma (1/3000 de secunda) care invita publicul sa consume Coca-Cola si floricele. Autorul acestui experiment sustine ca gratie acestui mesaj, vanzarile celor doua produse ar fi crecut cu 18%, dar ulterior s-a descoperit ca studiul efectuat era fals, prezentand date neancorate in realitate.

Intr-un faimos proces impotriva formatiei rock Judas Priest, acuzati de a fi stimulat instinctul sinucigas a doi tineri, judecatorul hotara ca nu exista probe stiintifice care sa demonstreze influenta mesajelor subliminale asupra comportamentului publicului spectator.

Exista insa numeroase alte cazuri controversate ce vizeaza efectul mesajelor subliminale, printre care si ipoteza introducerii unor fotograme erotice in filmele distribuite de celebra casa Disney, dar nimic nu a fost demonstrat fara drept de apel, astfel incat sa se poata elabora o concluzie in masura sa adevereasca mitul fortei unei astfel de formule nerostite.

 

„Marimea conteaza” – ce se intampla la nivelul creierului

In ceea ce priveste creierul, mitul potrivit caruia „marimea conteaza” este complet eronat: desi omul este considerat cea mai inteligenta vietuitoare de pe Terra, avand un creier de circa 1,3 kg ( ca si delfinul), exista animale care desi au un creier mult mai mare, nu demonstreaza o inteligenta superioara cele umane.

Cele ce exercita o influenta hotaratoare in acest context, sunt tipurile de structuri cerebrale care intra in componenta creierului fiecarei vietuitoare in parte.

 

Cititi mai multe despre:

 

STIINTA FRICII SI CUM PUTEM SUPRAVIETUI

 

 

Mort sau semi-mort: creierul ramane activ dupa o decapitare?

In timpul unei executii din anul 1793, calaul ridica fara prea multa delicatete capul proaspat retezat al victimei sale in fata publicului spectator si-i administra o palma – gest in urma caruie, ochii victimei se indreptara catre calau cu o privire indignata.

Acesta este evenimentul in urma caruia a luat nastere falsul mit ce sustine ca dupa o decapitare, creierul victimei ar continua sa fie activ pentru o scurta perioada – istorie sustinuta si de alte episoade similare ce avut loc in conjucturi de acelasi tip.

Oamenii de stiinta nu sunt de acord insa o astfel de ipoteza, sustinand in schimb ca ar fi vorba despre un simplu reflex care nu are nici in clin nici in maneca cu actiunea constienta.

 

Daunele cerebrale sunt permanente sau nu?

In urma observatiilor indelungate asupra subiectilor care au suferit accidente vasculare cerebrale, fie ei barbati sau femei, s-a ajuns la concluzia ca in multe cazuri este posibila recuperarea partiala sau chiar totala a unor functii cerebrale.

Acest lucru este cu putinta gratie puterii sinapselor – conexiunile dintre neuroni – si a capacitatii lor de regenerare, influentata desigur, de varsta pacientului, de rezistenta sa, de amploarea traumei si de multi alti factori in masura sa schimbe situatia de la un moment la altul, cum ar fi de pilda… norocul.

 

In ce masura ne punem la treaba creierul?

Exista o teorie care sustine ca omul utilizeaza circa 10% din potentialul sau cerebral – acesta este poate mitul cel mai vechiculat cu privire la ciudateniile corpului uman – dar lucrurile par sa stea cu totul altfel: orice activitate am desfasura, creierul isi activeaza aproape toate partile sale componente.

Specialistii in materie sustin ca daca am utiliza cu adevarat doar 10% din potentialul nostru cerebral, ne-am afla cu adevarat intr-o mare incurcatura…

 

Alcoolul „prajeste” celulele cerebrale

Desi daunele provocate de consumul exagerat de alcool nu sunt catusi de putin neglijabile, practic neuronii nu sunt „prajiti” asa dupa cum se sutine deseori in astfel de cazuri – dendritele sunt cele care sufera transformari radicale din punct de vedere calitativ (partea finala a neuronilor, cea care transmite semnalele electrice de la un neuron la altul).

Corect ar fi asadar sa se precizeze ca in cazul consumului excesiv de alcool, daunele nu se regasesc la nivelul neuronilor, ci la nivelul „modalitatii de comunicare” dintre acestia.

 

In ciuda miturilor si a interpretarii lor, creierul isi vede de treaba lui

Cu sau fara mituri, creierul uman isi vede de treaba lui: mutatiile care se afla la baza evolutiei nostre ca specie, au permis parcurgerea unui traseu pe cat de lung pe atat de lent – timp de mii de ani – cunoscand insa un salt spectaculos in epoca moderna, din pricina unui mod diferit de interactiune cu semenii nostri, cu natura si cu tehnologia, dar si la nivel interior – poate mai cu seama introspectiv – impingandu-ne noi insine catre frontiere ale cunoasterii neexplorate inca.

Potrivit studiilor efectuate de specialisti, creierul uman tinde sa inregistreze in ultima perioada, un soi de „foame de schimbare”, manifestand orientarea catre deprinderi noi, catre abilitati ce iau nastere din particularitatile dinamicilor vietii moderne si din felul nostru de a ne raporta la acestea.

Cele mai interesante astfel de calitati au fost descoperite de catre specialistii NASA, in munca lor de cercetare pentru identificarea conditiilor in care omul s-ar putea adapta la viata pe alte planete, iar lista cuprinde surprinzator de multe pozitii „new-entry”, cum ar fi:

  • „Super-tasters” – oamenii prezinta azi o sensibilitate majora a papilelor gustative, fiind in masura sa identifice nu numai cele cinci clasice categorii de gust (dulce, sarat, amar, acru si umami), ci si sa stabileasca fara ezitare ingredientele multiple care intra in componenta celor mai variate meniuri;
  • „Urechea absoluta” –  caracterizeaza capacitatea multor subiecti umani de a identifica si reproduce o anumita tonalitate sau nota muzicala, fara a avea nevoie de un punct de referinta – ceea ce defineste abilitatea mentala de a cataloga si gestiona la nivel cerebral sunetele in tipologii distincte, memorizand frecventa acestora si identificandu-le intr-un moment succesiv fara dificultati;
  • Tetracromiacapacitatea de a percepe lumina provenita din patru surse distincte si care pana acum era prezenta doar in regnul animal (pestele zebra), pare sa se insinueze discret dar sigur in lista unor noi abilitati pe care omul le-ar putea deprinde intr-un viitor nu tocmai indepartat, gratie evolutiei tehnologice care ar facilita implantarea unor microcipuri ce vor putea permite accesul ochiului uman la lumina de intensitate mare, cu spectre de absorbtie variate;
  • Ecolocalizarea– ruda apropiata a clasicului „sonar”, prezenta la o serie intreaga de mamifere precum delfinii sau liliecii, va putea de asemenea sa faca parte din lista viitoarelor „instrumente la purtator” pentru om, fie prin implanturi, fie prin accesorii de tip gadget, in functie de mediul in care se vor demonstra utile, creierul nostru fiind perfect capabil sa accepte si sa prelucreze informatiile furnizate de un astfel de produs tehnologic;
  • Memoria fotografica si calculul mintal – tot mai multe persoane prezinta abilitati de memorizare iesite din comun, precum si capacitatea de a deprinde metode rapide de calcul mintal pentru operatiuni din ce in ce mai complexe;
  • Multitasking– este poate cea mai noua si mai complexa abilitate dezvoltata de creierul uman si care se manifesta inca de la varste foarte fragede, in momentul in care bebelusii invata sa distinga functiile cele mai simple ale unui tablet, de pilda, in timp ce merg, se joaca, mananca sau invata sa vorbeasca, ascultand si observand tot ceea ce se intampla in jurul lor.

 

Pentru a incheia in spiritul aventuros al unui fenomen ce vizeaza intreaga noastra civilizatie, citatul desprins din discursul sustinut de vocea din fundal a celebrului profesor Xavier la lansarea filmului X-Men, este poate cel mai indicat pentru cei ce sunt dispusi sa dea o ochiada prin gaura cheii intr-un viitor ce se anunta spectaculos:

Mutatia este cheia evolutiei noastre – ne-a permis sa evoluam de la organisme monocelulare la specia dominanta a planetei. Acest proces e lent si in mod normal are nevoie de milenii, dar din cand in cand natura ne daruieste cate un salt spectaculos si evolutia ne propulseaza in necunoscut…”  

 

 

Bibliografie:

  1. Kurzweil, Raymond – „The Singularity is Near”, 2005;
  2. Kurzweil, Raymond – „How to Creat a Mind”, 2013;
  3. Freeman, Shanna – „Myths About the Brain”, 2014;
  4. Kio, Mokkori, „Le nuove più straordinarie abilità umane”, 2018.

 

 

 

 

(Visited 33 times, 1 visits today)