“Regele a murit, traiasca regele”, “Bun ramas, Majestate” au titrat ziarele, televiziunile, intreaga mass-media. Un simplu om despre care nu si-au adus aminte prea mult in ultimii 70 de ani. Poate in ’90 cand l-au alergat un pic si l-au alungat iarasi ca pe un caine de pripas. Poate si cand a revendicat Pelesul. De ce? Pentru ca romanii nu isi cunosc propria istorie. Inveninati si indoctrinati poate de regimul comunist. Dar e mai mult de atat. Romanii nu vor sa isi cunoasca istoria, nu vor sa invete. Si, ca de obicei, vor fi sortiti sa repete istoria. Si astazi, din nefericire, traim tot in comunism. Poate nu il simtiti la fel, dar asta ne caracterizeaza.

Despre monarhia din Romania si casa regala a Romaniei exista multe mituri. Unele sunt de-a dreptul hilare ca sa scuzam cumva prostia ce le caracterizeaza. Sunt mituri pornite din necunoasterea istoriei, din franturi si conspiratii, din teorii auzite la radio sant.

Avem mituri despre Carol al II-lea, despre Mihai si principesa Margareta. Adevarate legende despre cum a construit Pelesul cu banii poporului. Altele despre cum a plecat Mihai din tara cu un tren plin de aur, tablouri, opere de arta si altele ale poporului proletar. Ca sa nu mai vorbim ca saracul rege venise in tara ca un venetic, fara patrie, fara bani sau mosteniri. Atatea basme s-au spus incat credem ca e cazul sa facem un pic de lumina. Macar atat datoram. Cel putin noua.

Insa putini vorbesc despre partile bune pe care ni le-a adus monarhia. Despre cum Mihai a reusit sa scurteze razboiul cu 200 de zile, despre Alianta cu Marile Puteri, despre oprirea inaintarii Rusiei. Si asta la numai 24 de ani.

Monarhia ar trebui vazuta ca un exercitiu mental, ca un model etic de responsabilitate.

Mitul trenului cu bani si aur si plecarea regelui Mihai din tara

Multi cred, unii chiar “stiu”, ca regele Mihai la plecarea din tara a luat o intreaga garnitura de aur cu el. Adica un tren intreg cu vagoane ticsite de aur, bani si opere de arta. Si nu erau ale lui, erau ale poporului. Ca asa ziceau comunistii. Poate una dintre cele mai de succes minciuni ale regimului comunist. Una care a tinut pana in prezent. Caci la fel cum mai exista regalisti in Romania, la fel exista si comunisti. Da, activisti, securisti si oameni ai partidului. Care cred in continuare cu tarie in acest mit al propagandei anti-monarhiste.

Acest mit “de aur” al republicii socialiste a fost mult dezvoltat chiar si dupa anii ’90. Chiar de cei de la conducerea tarii. Pana la urma, tot securisti erau. Asa s-a transformat regele in dusman national, un fel de “public enemy”. Pentru ca cei de la putere trebuie mereu sa dea vina pe cineva si sa gaseasca un tap ispasitor.

De la comunisti intelegem aceasta propaganda ieftina, dar de la regimul Iliescu mai putin. De ce notiunea de “regim”. Pentru ca e foarte simplu. Romania mai are mult pana sa devina o democratie adevarata, o tara in care poporul ia deciziile. Defaimarea monarhiei a fost sustinuta dupa anii ’90.

Iar “mitul trenului cu averi” a fost prima pagina a acestui scandal. Se credea ca regele plecase in 1947. “Tovarasii“, sau fostii tovarasi, se aliasera impotriva Coroanei.  Pentru ca exista o reala frica de intoarcerea monarhiei. Poate lucrurile ar fi mers altfel daca Romania s-ar fi transformat atunci in monarhie. Sau poate, doar poate, daca am fi avut dreptul real de a alege.

Aberatiile din aceasta vreme sunt catastrofale. Noul regim de dupa ’89 le arata romanilor ca vechea Casa Regala detinea peste 158 de castele si palate, titluri la intreprinderi de stat si straine in valoare de peste 70 milioane lei. Proprietatile familiei regale se presupunea ca aveau peste 150.000 hectare in 18 judete. Tot regele Mihai depusese in 1947, chiar in anul plecarii, 15 kg de aur la Banca Nationala a Romaniei. Daca stam sa ne gandim se pare ca familia regala si monarhia distrusesera statul roman. Furasera prin evaziune si alte tehnici 2 milioane. Lista ajunge la 5 milioane pana in 1884.

Se ajunsese la concluzia ca statul roman cheltuise cu familia regala 175 milioane lei. Calculele erau fantastice si erau destinate a deruta publicul. Cifre ametitoare, greu de probat, usor de inghitit de creduli. Monarhia ne fura! Asa urla poporul. Regimul era incantat. Asa ca monarhia a fost incet-incet distrusa. I s-au pus in carca abuzuri, excese, averi impresionante. Dar cea mai crunta lovitura a fost cea la moralitate.

Caci nu poti distruge usor o imagine de acest gen. Si trebuie sa arati poporului o fata respingatoare, frivola. Regele Mihai devine in ochii poporului “Mihaita Hopintol”. Mihai a abdicat de 3 ori: la 5 ani, la 9 ani si la 24 ani. Vina tatalui Carol al II-lea s-a transferat si fiului. Si, ca o pata de cerneala, si imoralitatea.

Iata ce scrie ziarul Dimineata in 1990: “Abdicarea a fost conditionata (acceptata) de trenul care i se punea la dispozitie pentru a evacua o avere nu dintre cele mai modeste. A semnat abdicarea ?i a fost liber sa plece încarcat de bogatii, dar nu si de onoruri”. Si informatiile curgeau: Mihai nu este rege de drept al Romaniei, Mihai ne-a vandut, casa regala este tradatoare. S-a improscat cu noroi, coltii au scuipat venin. Si oamenii au crezut. Cum sa nu crezi cand asta vedeai in presa si la televizor? Sa ne aducem aminte ca in anii ’90 Romania deabia iesise din bezna comunista. Inca nu existau alte surse de informatii, inca inghiteam mamaliga lor. Posibil ca unii sa o inghita si astazi.

Cum putea lasa Partidul Comunist sa iasa din tara un tren plin cu bogatii? Cum sa pleci din tara cu averi cand Romania era sub ocupatie sovietica? Plecarea fortata a Regelui Mihai in ianuarie 1947 este si documentata de fotografii. Imaginea trista a regelui inconjurat de bagaje nu are nimic de lauda in ea. Regele a fost supravegheat si bagajele verificate. Regina-mama, Elena, a fost controlata pentru a nu lua bijuteriile de familie din tara.

Insusi regele Mihai povesteste asta in cartea Regii Romaniei – o istorie adevarata. O adevarata comisie i-a inventariat bunurile la Sinaia.

Iata cuvintele sale: “Comunistii vroiau sa se asigure ca nu lu?m nimic cu noi. Era de-a dreptul ridicol! O urmareau pe mama în toate încaperile casei. Ea nu avea dreptul sa ia nici cel mai mic lucru, nici macar o masa sau un bibelou. Nimic! Timp de trei zile, am stat închisi în casa de sus, sa ne facem bagajele. Dar, pâna la urma, nu am putut lua decât lucruri strict personale: îmbracaminte, aparate de fotografiat etc. Eram foarte supravegheati. Comunistii au mers pâna la a ne scotoci bagajele! (…)  Comunistilor le era oare teama sa nu ma opresc pentru a vorbi populatiei? Gara din Sinaia fusese pusa sub înalta supraveghere a armatei … Acel soldat cu chipul înlacrimat a fost, pentru mine, semnul ca populatia ramanea credincioasa Coroanei”.

Trenul cu averi s-a dovedit o escorta inarmata pentru iesirea din tara. Trenul a plecat in miezul noptii pentru a evita orice contact cu populatia. Un tren pazit de politie, armata si securitate. Insa istoria trenului sau aceasta mitologie comunista a dat roade. Mitul traieste si astazi.

Cum a fost construit Pelesul cu sudoarea si banii poporului roman

Proletari din toate tarile … Sau nu. Ei bine, documentele istorice ne arata clar ca Palatul Peles a fost construit de Carol I din fonduri proprii. Ba mai mult, zona in care a fost construit, la Sinaia, era plina de mlastini.

Palatul a fost construit din banii familiei, cu arhitecti si specialisti din Imperiul German. Constructia a inceput in 1874. Terenurile au fost achizitionate, adica cumparate, din banii casei regale. In 1866 cand vine prima oara la Sinaia, regele este fascinat de imprejurimi. Mananca pastrav cu mamaliga si doarme la chiliile calugarilor. Au fost adusi pe banii lui Carol cei mai buni ingineri, arhitecti de la Viena, Mainz si alte orase germane. Zidari italieni, tigani, romani, albanezi si greci la cariere, nemti si unguri ca dulgheri, turci care ardeau caramida, maestri polonezi si cioplitori cehi. Francezi si englezi, pe santier vorbindu-se in 14 limbi. Zidaria a fost cumparata din zona, lemnul din padurile sale.

Pelesul a costat pana la terminare 16 milioane lei aur. Toti banii din caseta particulara a regelui.

Mitul dibolicei Case Regale a Romaniei ca dusman al poporului

casa regala a romaniei

O propaganda repetata la nesfarsit. Casa Regala a fost acuzata de toate relele. Ca au furat averea poporului, ca au ocupat Ardealul si au infaptuit genocid si multe altele. Iar oamenii au crezut. Au crezut mai ales pentru ca asta scria in manualele de istorie publicate in timpul regimului comunist. Romania nu mai avea istorie. Romania nu mai trebuia sa aiba regalitate. Asa au disparut regii Romaniei. Si a fost necesara inventarea altor teorii si clisee. Timp de peste cinci decenii monarhia a fost una dintre tintele principale.

Manualele scolare, presa comunista si post-decembrista au ajutat acest curent sa devina principal. Intre 1948 si 1989, perioada regimului comunist, au aparut toate aceste mituri. Unele dintre ele au fost sustinute si dupa 1989. Diabolizarea familiei regale s-a facut chiar in ziare de tiraj din anii 1990. Ziare precum Adevarul, Dimineata si Azi.

Daca iti vei intreba parintii sau bunicii care au crescut in acea perioada vei vedea o alta imagine. Cei care au facut scoala in anii ’50, ’60 sau ’70 au cu totul o alta perspectiva. Ei iti vor vorbi de regele tradator de neam. Pentru ca asta au fost invatati. Ei sunt convinsi de aceste “invataturi”, ei stiu de tradarea regelui, de exploatarea poporului, de averile imense.

Carol era tradator caci acceptase sa intre in Razboiul de Indepedenta numai la presiunea rusilor. Regele Ferdinand era tradator pentru ca anexase Bucovina si Basarabia. Iar mitul continua. Reforma sa agrara e data ca exemplu negativ si el este numit ‘mosier”. Desi insusi Ferdinand renuntase la pamanturi ca sa dea un exemplu tarii.

Mitul operelor de arta furate

Se stie ca Mihai era un cunoscator al artei. Era normal. Orice rege ar fi. Orice om de cultura. Mitul spune ca Regele furase din tara colectii impresionante. Atat inainte cat si dupa plecarea sa. Ba chiar apare ideea ca facuse o intelegere cu Partidul Comunist.

In anii ’70 apare mitul conform caruia Mihai se intelesese cu Ceausescu pentru a valorifica impreuna operele de arta. Opere din colectiile statului, cele de pe domeniul Peles si multe altele.

Mitul Maresalului Ion Antonescu si Actul din 23 august 1944

Multi il considera pe Antonescu erou. De ce? Pentru ca asa au invatat la scoala. Manualele de istorie publicate in perioada comunista il elimina complet pe regele Mihai din actul de la 23 august 1944.

Actul din ’44 nu este opera Partidului Comunist. Regele nu a urmat ordinele Partidului. Asta apare scris doar in manualul de istorie publicat in anii ’70, editia lui Constantin Daicoviciu. Incet-incet, imaginea regilor Romaniei si importanta faptelor lor a fost stearsa din manuale. Istoria a fost refacuta dupa chipul si asemanarea Partidului mult iubit.

Si Partidul merge mai departe. In 2011, Basescu declara la televiziune: „Abdicarea regelui a fost un act de tradare a interesului na?ional. Un act de tradare din partea regelui (…) Doar pentru ca a fost sluga la rusi îl iertam de toate pacatele?”. Intr-un fel este de inteles, omul atat stia.

Mitul adevaratei istorii: cum a abdicat Regele Mihai I in 1947

regina ana mihai I al romaniei

Singur in fata redutei. Cam asa ar putea fi descris acest mit. Momentul culminant, abdicarea, este momentul in care Mihai ramane singurul rege de dinaintea razboiului in Europa Centrala si de Est.

Dupa ce s-a intors in Romania, la 30 decembrie 1947, regele a fost silit sa abdice. Petru Groza declara monarhia o piedica in dezvoltare. Iar abdicarea era numita “divort”. La 3 ianuarie 1948 regele a parasit tara sub escorta armata.

Si aici exista mituri. Unii afrma ca Groza l-ar fi amenintat pe rege cu pistolul. Revista Time vorbeste despre  amenintari cu santaj, arestari, executari si altele. Unele merg atat de departe incat pun negocierile pe seama ministrului de externe sovietic. Pana la urma, regele n-a abdicat de drag si nici nu a parasit tara cu tablouri, automobile sau averi.

Mitul preluarii puterii prin abuz de o casa regala straina

Regele-Mihai-Regina-Ana-Principesele-Margareta-si-Elena-1954-romaniaregala.ro_

Familia princiara Hohenzollern-Sigmaringen este o familie de neam german cu sange regal. Istoria sa dateaza inca din Evul Mediu, fiind mentionati in anii 1000. Mai mult, legendele ii coboara pana in anii 800.

Multi cred ca puterea in Romania a fost preluata prin abuz. Insa lucrurile nu stau chiar asa. Regele a fost chemat in Romania in 1866. Atunci guvernul roman a cerut printului Carol sa devina principe al Romaniei. Tatal sau era Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen si era al doilea fiu.

Pe 10 mai 1866, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a devenit primul Rege al Romaniei in fata Parlamentului. Carol a oferit istoriei Romaniei o importanta legatura cu Europa si cu tara sa natala. Carol I nu a avut succesori. Asadar, prin renuntari succesive din partea casei princiare, Ferdinand devine noul rege al Romaniei. Ferdinand se va casatori cu Regina Maria, descendenta coroanei britanice.

Regele Ferdinand hotaraste intrarea in razboi impotriva Imperiului German. Si impotriva familiei sale, condusa de fratele mai mare, Wilhelm. Ca urmare, regele Ferdinand a fost exclus din casa de Hohenzollern-Sigmaringen. Deabia urmasii lui Mihai I si-au recapatat acest statut, acest drept prin nastere. Si ne intrebam oare, cum il pot numi unii tradator de tara? Insusi regele Mihai a renuntat la numele de Hohenzollern-Sigmaringen.

 

In 1916 existau 20 case regale in Europa. In prezent ele se afla in Marea Britanie, Spania, Belgia, Olanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Luxemburg, Liechtenstein si Monaco.

 

(Visited 286 times, 1 visits today)