Miturile antice ale creatiei arata viziunea popoarelor despre crearea lumii si ordonarea universului cunoscut. Aceste povesti vorbesc despre formarea pamantului si nasterea omenirii. Trezirea din haos, supa primordiala, oul universal sau alte mituri ale creatiei sunt esentiale pentru a intelege gandirea si viziunea stramosilor nostri asupra lumii inconjuratoare. In general, haosul preceda separarea cerului de pamant.

Pana la urma, chiar si astazi, in vremurile moderne ale tehnologiei, unii crestini sau alte religii isi imagineaza crearea pamantului de catre o divinitate. Creationism, evolutionism si multe alte concepte sunt prezente in lumea noastra si modeleaza calea pe care o urmam.

Care au fost insa credintele anticilor in privinta crearii lumii? Cum vedeau ei formarea universului si nasterea rasei umane?

Mitul creatiei in Grecia Antica

Mituri ale creatiei La inceput a fost Haosul. Apoi a venit Pamantul ce a dat nastere Cerului. Acoperind Pamantul in fiecare noapte, Cerul i-a dat copii. Pamantul era personificat ca Gaia sau Teera, iar Cerul era Ouranos/Uranus. Copiii lor au fost Titanii si zeii si zeitele Olimpului. Deasemenea, din impreunarea Cerului si a Pamantului s-au nascut si alte fiinte si creaturi precum Ciclopii, Gigantii, Hecatonchires, Erinyes. Insasi Afrodita a fost progenitura directa a lui Uranus.

Termenul “mit al creatiei” se refera la crearea universului sau a omenirii si/sau a zeilor. Ele se impart in: cosmologice, povesti despre zeii Olimpului si mituri despre primii oameni (precum Prometeu).

Cosmogoniile pot avea si ele, la randul lor, diverse versiuni:

Ab Origine – ce era la inceputuri: Cerul (Uranus) si vidul etern (Haos – nedefinit, intuneric, nemiscatul Abis din care toate au luat fiinta). Urmeaza uniunea Uranus-Gaia, apoi alta versiune vorbeste despre Gaia si Eros (zeul iubirii sau dorintei). Din Void ia fiinta Intunericul (Erebus) si Noaptea (Nyx). Din Nyx iau nastere Lumina si Ziua. Pamantul si Marea dau nastere lui Oceanus, Themis (Legea), Mnemosyne (Memoria), Phoebe, Cronos, Ciclopii (cei care fac fulgerul lui Zeus) si monstrii cu 50 de capete Cottus, Briareus, si Gyes.

Uranus isi ascunde copiii in Pamant. Aceasta ii provoaca dureri mari. Pamantul Gaia da nastere unui metal pe care i-l da titanului Cronos (Saturn). Acesta isi va castra tatal, pe Uranus. Din sangele varsat se vor naste Gigantii, Furiile, Meliae si Afrodita.

Apoi vor incepe razboaiele titanilor impotriva zeilor Olimpului.

Cititi mai multe despre:

Zei, mituri si practici religioase in Grecia antica

Zeii din mitologia nordica

Zeii Egiptului Antic

Zeii si mitologia din India

Zeii si mitologia din Babilon

Mitul creatiei la nordicii scandinavi si vikingi

In mitologia nordica exista doar un hau imens, o prapastie, numita Ginnungagap. La inceputuri (asemanator cumva cu haosul grecesc), aceasta era limitata de fiecare parte de foc si gheata. Cand focul a topit gheata, ele s-au combinat si au format un gigant, pe nume Ymir. Deasemenea, din uniunea elementelor primordiale, a luat fiinta si o vaca, numita Audhumbla, al carei rol era sa-l hraneasca pe Ymir. Ea a supravietuit lingand blocurile de gheata sarata. Din linsul ei a iesit Bur, bunicul tuturor zeilor Aesir.

Vom vedea ca acest mit al gigantului ce va da nastere pamantului apare si la alte civilizatii. Deasemenea, mitul vacii primordiale este intalnit chiar si in Egipt.

In mitologia nordica exista 9 Lumi ce sunt impartite pe 3 nivele ale Copacului Lumii, Yggdrasil.

Nivelul superior contine: Asgard (Aesir lumea zeilor), Alfheim (lumea elfilor) si Vanaheim (lumea Vanir)

Cel de mijloc contine: Midgard (lumea oamenilor), Jotunheim (lumea gigantilor), Svartalfaheim (teritoriul elfilor intunecati) si Nithavellir (pamanturile dwarfilor).

Nivelul de jos contine: Muspelheim (lumea focului aprins din sud) si Niflheim (realmul mortilor, cel mai de jos nivel).

Ymir, tatal gigantilor, va da nastere altor giganti. Odin, fiul lui Bur, il va ucide pe Ymir. Sangele lui va ucide tot gigantii ghetii, exceptandu-l pe Bergelmir. Din corpul mort al lui Ymir, Odin va crea lumea: sangele devine marea, carnea devine pamantul, craniul devine cerul, oasele se schimba in munti, parul se transforma in copaci. Noua lume astfel formata este Midgard. Spranceana lui va forma granita dintre oameni si zei. In jurul lui Midgard este un ocean imens unde traieste un sarpe gigant, Jormungand. El formeaza un inel si isi prinde coada. Tot din corpul lui Ymir creste Yggdrasil.

Zeii se impart in 2 grupe majore: Aesir si Vanir, plus gigantii care au aparut primii. Unii cred ca zeii Vanir reprezinta un panteon mai vechi al popoarelor indigene pe care indo-europenii invadatori i-au intalnit si asimilat. Aesir, noii zei, ii vor invinge pe cei vechi.

Mitul creatiei in Biblie – iudaism si crestinism

Prima carte a Vechiului Testament este Cartea Genezei. Este o relatare legata de crearea lumii de Dumnezeu in 6 zile. El a creat, in perechi, cerul si pamantul, ziua si noaptea, uscatul si marea, flora si fauna, barbatul si femeia. Omul a fost creat dupa imaginea lui Dumnezeu si Eva a luat nastere din coasta lui Adam (sau omul si femeia au fost creati laolalta). In ziua a saptea, Dumnezeu s-a odihnit. Adam si Eva au fost izgoniti din Gradina Edenului pentru ca au muscat din Pomul Cunoasterii Binelui si Raului.

Mitul creatiei la indienii – Rig Veda

Interpretii Rig Veda propun mai multe versiuni ale povestilor creatiei. Una dintre cele mai impresionante este urmatoarea. Inainte de aparitia perechii divine a Cerului si Pamantului, ce a dus la crearea zeilor, a existat un alt zeu, Tvastr, “primul modelator”. El a creat Cerul si Pamantul ca spatiu de locuit. Dar si multe alte lucruri. Tvastr a facut lucrurile sa se reproduca. El a fost prima forta dinamica. Inaintea lui au existat doar apele inanimate cosmice.

Mitul creatiei in China Antica

Mitul creatiei provine din timpul sfarsitului perioadei Celor 3 Regate. Pamantul si Cerul erau in stare de haos. Oul cosmic avea 18.000  de ani. Cand s-au despartit, inaltul si seninul au format Cerul, iar intunecatul a format Pamantul, iar Pan-ku, uriasul, a stat in mijloc pentru a sprijini totul. Pan-ku a continuat sa creasca pentru inca 18.000 de ani in timp ce Cerul a crescut.

Alta versiune vorbeste despre formarea pamantului, cerului, stelelor, lunii, muntii, raurilor si solului din gigant. Parazitii ce se hraneau din corpul lui devin fiinte umane.

Mitul creatiei in Mesopotamia

Enuma Elish, povestea creatiei in Mesopotamia, vorbeste despre Apsu si Tiamat, apa proaspata si apa sarata. Acestea se vor amesteca, creand doi mari zei. Apsu a vrut sa-i ucida, insa Tiamat a invins. Apsu a fost ucis, Marduk a ucis-o pe Tiamat si a impartit-o pentru a forma pamantul si cerurile. Omenirea a luat nastere din al doilea sot al lui Tiamat.

Creatia pamantului in Egiptul Antic

Exista variate povesti ale mitului egiptean al creatiei. Ele au fost schimbate de-a lungul timpului in functie de zone, capitale sau chiar preoti. Cele mai importante 3 versiuni sunt:

  • Cei 8 Zei din Hermopolis,
  • Cei 9 Zei din Heliopolis
  • Teologia din Memphis. O poveste egipteana vorbeste despre Gasca si Gascanul Haosului ce au produs un ou care era Soarele – Ra (Re). Gascanul a fost identificat cu Geb, zeul pamantului.

La Hermopolis a fost creat soarele. Aici existau 8 zei, in 4 perechi de barbati si femei. Functiile lor pot fi descrise ca si haos si creare, eternitate, intuneric si umezeala, sau ca invizibilitate, sfarsit permanent, obscuritate si apa. Perechile sunt Amun si Amaunet, Heh (Huh) si Hehet, Kek si Keket, Nun si Naunet. 

Helipolis vorbeste despre un timp cand nu exista nimic. Exista un potential creativ in apele primordiale, ce a fost personificat in Nun. Din ape a iesit Atum, sursa creatiei, adesea descris ca zeul soare Re-Atum ce i-a produs pe Shu si Tefnut prin masturbare sau din saliva. La Heliopolis erau 9 zei egipteni:

  1. Atum (spiritul ce traia in Nun inaintea de creatie)
  2. Shu (barbat creat de Atum-Re)
  3. Tefnut (sora lui Shu)
  4. Geb (zeul Pamantului – fiul lui Shu si Tefnut)
  5. Nut (zeita Cerului – fiica lui Shu si Tefnut)
  6. Osiris (zeu al mortilor – fiul lui Geb si Nut)
  7. Seth (fratele malefic al lui Osiris – fiul lui Geb si Nut)
  8. Isis (sotia/sora lui Osiris si mama lui Horus)
  9. Nephthys (zeita mortilor – sotia/sora lui Seth)

 

 

(Visited 575 times, 2 visits today)