Mitologia romaneasca

Ce este mitologia romaneasca? Ce cuprinde ea? Cum se face ca atat de multi dintre noi nu o cunosc? Din basmele si legendele romanilor, din povesti cu talc si snoave spuse la gura focului ne inunda o bogatie de simboluri si personaje. Un sistem de coduri culturale, de traditii si obiceiuri pastrate de-a lungul timpului, de simboluri interdependente, cu diferite semnificatii si felurite contexte. Care sunt reprezentarile mitice specifice poporului roman? De la animalele care ajuta la crearea lumii pana la cele nazdravane, la zmei si capcauni, stime ale apelor si zane care fura mintile baietanilor, mitologia romaneasca este plina de culoare si originalitate.

Unele din cele mai interesante povesti se nasc in spatial romanesc. Influentate de alte popoare sau nascute in sanul muntilor acestea aduc imagini si simboluri pierdute, traditii si obiceiuri uitate de lume, credinte stravechi inapoi. Ele arata calea spre bine, spre frumos, spre unitate.

Mitologia romaneascaCosmogonia sau crearea lumii

O caracteristica a culturii române este relatia speciala dintre folclor si cultura învatata, determinata de doi factori. În primul rând, caracterul rural al comunitatilor românesti a condus la o cultura traditionala extrem de vitala si creativa. Creatiile populare (cea mai cunoscuta este balada Miorita) au fost principalul gen literar pâna în secolul al XVIII-lea. Ele au fost atât o sursa de inspiratie pentru creatorii culti cat si un model structural. În al doilea rând, pentru ca aceasta cultura a fost modelata in jurul manastirilor, a conacelor boieresti si a ordinii sociale.

Povestirile sugereaza ca Dumnezeu a facut pamântul cu ajutorul animalelor, în timp ce Satana a încercat sa-i contracareze planurile. În majoritatea versiunilor, înainte de a exista pamântul, un ocean fara margini numit Apa Sâmbetei a fost lacasul lui Dumnezeu, iar Diavolul era vazut ca servitor, mai degraba, decât egal. Diavolul poarta in aceste povestiri numele de “Nefartatul” si este intrucatva fratele neghiob al lui Dumnezeu in varianta populara.

Aceste povestiri apar in folclorul romanesc, dar si in cel aroman, slav, macedonean sau bulgar. La luarea deciziei de a crea pamântul, Dumnezeu l-a trimis pe diavol pentru a aduce un pumn de lut din adancul oceanului în numele sau sfânt. Diavolul a stabilit insa ca va încerca sa-l aduca la suprafata în numele sau, dar nu a putut reusi pâna cand nu a folosit numele Domnului. Dupa ce a fost scoasa din ape, bucatica de lut a fost pusa de Dumnezeu in pamant sa creasca si Dumnezeu s-a pus sa se odihneasca. Diavolul a încercat sa-l împinga pe Dumnezeu dincolo de pamant in toate directiile cardinale, dupa care s-a ferit de cruce si s-a tras el insusi in pamant.

Originea raului

Mitologia romaneascaAlte relatari, mai apropiate de cea biblica, sugereaza ca Diavolul si demonii lui au fost odata îngeri ai lui Dumnezeu. Diavolul, cu toate acestea, a încercat sa se revolte, si, ca raspuns, Dumnezeu a deschis cerurile si i-a alungat, iar ei au cazut pe Pamant. Temându-se ca Raiul ar putea fi golit, arhanghelul Mihail l-a resigilat, inghetandu-i pe demoni acolo unde se aflau in cadere.  Aceasta povestire este legata de conceptul vamilor ceresti, obicei inradacinat la noi, în care fiecare suflet este interceptat pe drumul sau spre cer de catre acesti demoni, care incearca sa iasa din iad. Ea a dat nastere, de asemenea la proverbul românesc “pana ajungi la Dumnezeu, te mananca Sfintii”.

Originea lui Dumnezeu

O alta problema frecvent abordata este cea a originii lui Dumnezeu, care este explicata prin motivul papusii rusesti, înaintea lui Dumnezeu a fost altul care l-a creat si asa mai departe. Astfel, aceasta explica numeroasele nume folosite de Biblie pentru Dumnezeu de-a lungul vremii.

Cum s-a format Pamântul?

Chiar si dupa ce imaginile si simbolismul crestin a devenit parte a culturii românesti, Mama Pamântului este identificat ca fiind consoarta lui Dumnezeu, Tatal Ceresc.

Originea muntilor se explica in multe moduri de culturile din diferitele regiuni ale României. O poveste spune ca muntii s-au format ca un raspuns la cererea lui Dumnezeu de a hrani tot ceea ce traieste, iar Pamantul s-a cutremurat si a dat nastere muntilor. O alta versiune sugereaza ca Pamantul era prea mare pentru a fi cuprins de cer si de aceea Dumnezeu a încercat sa-l micsoreze ridicând muntii in sus.  Adesea, aceste povesti sunt însotite de imaginile unuia sau mai multor piloni ai lumii, care sustin pamântul de jos si sunt de obicei plasati sub munti. Cutremurele sunt adesea atribuite alunecarilor de pamant provocate de Diavol care incearca sa le darame, iar Dumnezeu si ingerii incearca sa le recladeasca in perioadele de post.

Mitul Blajinilor, Uriasi sau Primii Oameni?

Mitologia romaneascaAcest alt pamânt este imaginat ca o imagine în oglinda al celui prezent si ca o casa a creaturilor numite Blajini (cei cu suflet blând), alteori poarta numele de Rohmani în Bucovina. Ei sunt descrisi ca antropomorfi si scunzi, având uneori un cap de sobolan.  Ei sunt fie descrisi ca fiind rau intentionati sau ca având un mare respect pentru Dumnezeu si ducand o viata fara de pacat ca Adam si Eva in rai. Unii cred despre ei ca sunt niste fiinte firave, blajine, fara vina care traiesc intr-un fel de paradis terestru.

Sarbatoarea romaneasca Pastele Blajinilor este o modalitate de a-i rasplati pentru beneficiile pe care le aduc. Din moment ce ei traiesc în izolare, nu au nici o modalitate de a sti când vine Pastele. Acesta este motivul pentru care românii manânca oua vopsite si lasa cojile in voia apei, de unde ei cred ca vor ajunge la Apa Sambetei si de acolo la Blajini.

Unii le explica existenta ca fiind urmasii lui Adam, fiul lui Seth. Altii afirma ca obisnuiau sa traiasca alaturi de oameni pe pamânt, dar ca  Moise, vazând poporul sau oprimat de ei, a despartit apele si, dupa ce el si oamenii lui s-au retras in siguranta, a dat drumul apelor prinzandu-i in capcana.

Eshatologia, sfarsitul lumii sau Apocalipsa

Simbolul cel mai important asociat cu sfarsitul vremurilor este cel al cutremurului. Inundatiile si prabusirea muntilor sunt strans legate, in aceasta viziune, de aceste cutremure, care sunt cauzate în principal de lipsa de credinta, care accelereaza prabusirea Pilonilor lumii. Altii atribuie cutremurele pamântului (care este viu, si, prin urmare, poate simti) care isi da seama ca oamenii au luat-o pe cai rele si tremura de spaima. Alte fenomene naturale rare, cum ar fi Eclipsele sau Cometele au fost vazute ca un semn al sfarsitului lumii.

Daca aceste avertismente nu vor reusi, Dumnezeu va initia sfârsitul lumii. Astfel de imagini ca soarele intunecandu-se, luna insangerata si stelele care cad sunt asociate cu primele semne ale sfarsitului lumii. Trei sfinti (de obicei, în persoanele lui Enoh, Ioan si Ilie ), se spune ca vin pe pamânt pentru a dezvalui încercarile diavolului de a distruge lumea, dupa care acestia vor fi ucisi prin decapitare. Cerul si pamântul vor fi trecute prin foc, iar pamântul va fi curatat, astfel încât Creatorul sa poata coborî pe el. Cele 12 vânturi vor matura cenusa oamenilor si ii vor aduna în valea Safed unde va incepe Judecata de Apoi

Surse din Moldova si Bucovina vorbesc despre o armata mare condusa de împaratul Constantin care va cuceri toate statele lumii si ii va ucide pe toti cu exceptia celor puri, care vor repopula apoi pamântul. Într-un alt caz, daca aceasta armata nu va veni, Dumnezeu va arde pamântul si ii va aduce pe Blajini sa traiasca aici. Într-o alta varianta, Isus Hristos va veni si va crea o noua lume ca si tatal sau înaintea ei. O credinta nu atat de larg raspandita este cea a distrugerii definitive a pamântului, dupa care Dumnezeu si diavolul vor imparti sufletele mortilor între ei si se vor retrage pe Luna, care este considerata a fi fost facuta dupa chipul pamântului pentru a servi ca loc de retragere, dupa distrugerea pamântului.

 Caracteristicile unice ale mitologiei romanesti

Traditiile populare bogate ale României au fost hranite de mai multe surse, unele dintre ele datand dinaintea formarii poporului roman. Artele populare traditionale includ sculptura în lemn, ceramica, tesaturile si broderii de costume, decoratiuni de uz casnic, dans si muzica populara foarte variate in functie de zonele etnografice. Etnografii au încercat sa colecteze în ultimele doua secole cât mai multe elemente posibile: Muzeul Taranului Român si Academia Româna sunt în prezent principalele institutii care organizeaza sistematic datele si continua cercetarea.

Românii au avut, din cele mai vechi timpuri, o multitudine de obiceiuri, povesti si poezii despre dragoste, credinta, regi, printese si vrajitoare. Etnologi, poeti, scriitori si istorici au încercat în ultimele secole sa pastreze si sa conserveze povesti, poezii, balade si au încercat sa descrie cât mai bine obiceiurile si datinile legate de diferite evenimente si perioade ale anului. Obiceiuri legate de anumite perioade ale anului sunt Colindele de Craciun, sorcova de Anul Nou sau Martisorul. Alte obiceiuri sunt, probabil, pre-crestine, de origine pagana, cum ar fi Paparuda – obicei prin care se cheama ploaia in timpul verii, sau teatru mascat sub forma de poveste precm Ursul si Capra în timpul iernii.

Mitologia romaneascaPoate cel mai mare culegator si pastrator al basmelor populare fost povestitorul Ion Creanga , care, într-un limbaj foarte pitoresc, a dat forma acestor povesti clasice nemuritoare ale caror motive si simboluri ne vorbesc din timpuri stravechi despre oameni si locuri de legenda. Printre ele se numara Harap Alb sau Fata babei si fata Mosului  si altele asemenea.

Poetul Vasile Alecsandri a publicat versiunea cea mai de succes din balada Miorita, un poem trist, filozofic, centrat în jurul ideii de moarte prin contopirea cu natura si imbratisarea acesteia. Un alt editor prolific de basme populare a fost Petre Ispirescu, care, în secolul al XIX-lea a publicat un numar impresionant de volume care contin un numar mare de basme, legende si povesti din mitologia populara. Ele sunt centrate în jurul personajelor populare, cum ar fi Fat-Frumos, printesa Ileana Cosânzeana, personajul negativ sau monstrul Zmeu sau CapcaunBalaurul sau alte fiinte fantastice precum Zana cea Buna sau Muma Padurii.

Fiinte supranaturale, eroi si monstri

În Mitologie populara româneasca de Mihai Coman, reprezentarile mitice ale culturii românesti sunt impartite dupa natura lor, în: animale domestice (boul, vaca, porcul, calul etc.), animale între casa si natura (ariciul, broasca, sarpele casei etc.), animale salbatice (vulpea, lupul, cerbul, ursul etc.), insecte, pasari si plante (busuioc, trandafir, floarea-soarelui etc.), stihii (vântul, curcubeul etc.) si apoi reprezentari fabuloase (ielele, joimarita, zmeii). Tudor Pamfile, în Mitologia poporului român – Dusmani si prieteni ai omului ne arata ca cele trei Ursitoare pot ajuta oamenii, iar ingerii se pot vedea arareori, insa fiecare dintre noi are propriul sau inger stand pe umarul lui cel drept, iar Diavolul pe cel stang.

Deasemenea, apar si Zanele bune, cunoscute in Oltenia ca Cele trei fecioare sfinte. 

Norocul, care nu are o reprezentare fizica, se naste odata cu omul într-o “lume a Noroacelor” si este legat de viata omului. Exista multe vorbe de duh in popor, povete si vorbe cu talc.

De noroc mai tine si Sarpele casei, care are solzii albi si traieste sub casa. Spiridusul este de asemenea aducator de Noroc, desi este un dracusor.

Dusmanul Norocului este Piaza rea, care poate avea înfatisare de sarpe, câine, pisica neagra sau chiar de om însemnat: spân, cu parul rosu, ciung, olog, pocit. Omul însemnat are puterea de a deochia.

Urmeaza alte personaje negative care pedepsesc munca in sarbatori precum: Joimarita, care este o femeie batrana si urata care este alungata cu usturoi. Acelasi rost are si Martolea (care umbla marti seara), Sf. Miercuri sau Sf. Vineri, babe rele.

Urmeaza partea intunecata incepand cu Strigoiul sau Moroiul care este un duh rau (aici se incadreaza si stafiile si spiritele mortilor care pot umbla libere in anumite perioade din an). Pe aceasta lista se mai inscrie si Crâsnicul – un dracusor cu infatisare de purcel nascut dintr-o femeie si din diavol. Muma Padurii si Mosul Codrului sunt deja cunoscuti. Samca este o femeie salbatica si urata care pedepseste copii.

Zmeul sau Zburatorul este un spirit raufacator cu infatisare de dragon sau sarpe inaripat. Uneori apare in vise fetelor tinere.

Brehnele sunt duhuri ce traiesc prin paduri si sperie calatorii. Ielele fura mintile tinerilor, iar Ceasurile Rele sunt duhuri de noapte, care umbla prin vazduh si pocesc pe cei ce le ies în cale. Bâca, Baubaul si Pocita sunt fiinte oribile de cosmar care sperie copiii neascultatori.

Pâca este zeitatea tutunului. În Oltenia este vazuta ca o baba urata.

In ape avem de-a face cu un alt univers al fiintelor fantastice precum Dracul, sau Cel-din-Balta, care înneaca pe cei care îi cad la îndemâna, sau Stima apei, care se preface in femeie frumoasa pentru a-i inneca pe nestiutori. Lumea apelor este salasul Înecatilor, sufletele celor înecati. Iuda sau Vidra este spiritul ce traieste in Dunare, iar Sirenele, numite si Faraoni, sunt femei-pesti,.Mai exista si Oamenii de apa care sunt oameni “ca si noi”, dar care nu pot vorbi. Uneori mai apar si balaurii de apa si Sorbul.

Toate bolile pamantului sunt si ele personificate sub forme de babe urate si rau-voitoare, dar cea mai des reprezentata este insasi Moartea. Aici intervine Celalalt Taram unde numai cei predestinati si curajosi pot intra. Solomonarii, magicienii furtunilor apar si ei pentru a mentine echilibrul fragil al lumii. Eroii sunt ajutati de Calul Nazdravan sau Pasarea Maiastra.

Antropologia culturala ne arata ca mitologia devine un sistem, un limbaj, un model vast care conduce la actiuni ritualice si norme sociale.

“A interpreta un mit înseamna a trimite la un mit si apoi la alt mit, pâna ce termenii ajung sa se dubleze, sa se lumineze si sa-si proiecteze sensurile unul catre celalalt.” Nu exista bine si rau caci fiecare fiinta tinde sa sperie, dar si sa avertizeze, sa faca rau, dar sa aduca si speranta. Multe personaje sunt de ambele parti, unele ajuta omul sau ii joaca farse. In ultima instanta, in miraculosul romanesc se poate negocia cu raul, dracul poate fi inselat si mereu poti fi in fata personajelor rele prin descantece, arme vrajite sau ajutorul animalelor nazdravane. Exista o legatura suprema, vitala si de necontestat cu natura. Ea il ajuta pe om, ii ofera daruri, licori si tot felul de cunostinte pentru a invinge raul, pentru a-l intelege si, in ultima instanta, pentru a-l depasi.

 

(Visited 194 times, 1 visits today)