Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepes si Stefan cel Mare

Cand ne gandim la politica externa, domnitori romani si stat medieval ne vin in minte marile figurii ale istoriei romanesti timpurii. Anume, unificatorii de tara si luptatorii pentru pace: Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepes, Stefan cel Mare si Mihai Viteazul. Cei care au incercat sa mareasca granitele tarii, sa-si apere supusii de invadatori si sa se afirme in Europa.

MIRCEA cel Batran

Cadrul general al politicii externe a domnitorilor romani

In secolele al XIV-lea-al XVI-lea statutul international al Tarilor Romane era determinat de raporturile dintre marile puteri vecine: Ungaria si Polonia, dar si de obiectivele militare romanesti.

Au fost folosite mijloace militare si diplomatice de domnitorii romani pentru a-si atinge scopurile. Raportul de forte in acea perioada era favorabil Imperiului Otoman. Tarile Romane nu aveau resursele necesare unor actiuni ofensive de durata in teritoriul inamic. Iar strategia lor militara era defensiva.

Asa apare aplicarea unei tactici militare proprii precum “tactica pamantului parjolit”, secarea sau otravirea fantanilor, golirea zonelor de populatie, mutarea si ascunderea granelor etc.

Ca statut politico-juridic, Tarile Romane faceau parte, conform dreptului islamic, din “Casa Pacii”. Tarile noastre se aflau la extremitatea directiei strategice de inaintare spre centrul Europei. Viena era punctul de atac. La baza raporturilor romano-turcesti au stat Capitulatiile. Acestea prevedeau respectarea autonomiei Tarilor Romane, care astfel isi pastrau si institutiile. Turcii nu aveau voie sa stationeze la nord de Dunare si nici sa ridice moschei.

Principele era domn pamantean ales de boieri.

Obligatiile Tarilor Romane erau materiale si militare. Trebuia sa platim tribut, sa dam daruri pentru reconfirmarea domniei, produse (cereale, turme de oi, lemn). Si sprijinirea Portii cu soldati si salahori in perioada campaniilor militare.

Obiectivele politicii externe ale Tarilor Romane erau in principal orientate spre lupta pentru mentinerea independei politice. Isi doreau pastrarea autonomiei si apararea teritoriului. Prin implicarea in lupta antiotomana Tarile Romane s-au integrat ca un factor important in cruciada tarzie.

Pe de alta parte, era necesara stoparea tendintelor expansioniste ale Ungariei si Poloniei.

Mircea cel Batran (1386-1418)

In conditiile cresterii pericolului otoman, in timpul lui Baiazid I, Tara Romaneasca se orienteaza spre o alianta cu Ungaria.

in 1394 Baiazid I intreprinde o expeditie in Tara Romaneasca. Lupta decisiva are loc la Rovine in mai 1395 si se incheie cu victoria categorica a domnitorului Mircea cel Batran.

Consecintele au fost indepartarea pericolului otoman pe termen scurt. Insa s-a si organizat astfel prima mare coalitie continentala antiotomana initiata de regele Ungariei cu participarea cavalerilor occidentali si a lui Mircea cel Batran.

Cruciada de la Nicole din 1396 se va incheia cu infrangerea fortelor crestine. Dupa 1400 incepe perioada de apogeu a lui Mircea cel Batran.

El reinnoieste aliantele cu puterile crestine Polonia si Ungaria. Va respinge atacurile turcilor si va intretine anarhia si luptele pentru putere din Imperiul Otoman sustinand diversi candidati la tron.

Alexandru cel Bun (1400-1432)

Politica externa a Moldovei va fi dominata de raporturile cu Tara Romaneasca si Polonia.

In 1420 are loc primul atac al turcilor asupra Moldovei, care este respins de Alexandru cel Bun.

Iancu de Hunedoara (1441-1456)

IANCU de Huendoara

Ungaria si Polonia vor profita de declinul puterii domnesti pentru a transforma suzeranitatea lor intr-o hegemonie la Dunarea de Jos. Expansiunea otomana in Balcani va continua sub domnia lui Mahomed al II-lea.

In 1438, Iancu de Hunedoara va deveni ban de Severin. In 1441 devine voievod al Transilvaniei.

Intre 1443-1444 Iancu de Hunedoara va organiza “Campania cea lunga”. Fortele crestine vor obtine victorii importante la sud de Dunare. In acest context, statele crestine din apus declanseaza o noua cruciada antiotomana incheiata insa prin infrangerea de la Varna din noiembrie 1444.

Iancu de Hunedoara va continua lupta cu turcii. Dupa cucerirea Constantinopolului din 1453, Iancu de Hunedoara obtine o victorie categorica la Belgrad in iulie 1456.

Vlad Tepes sau Vlad Dracul (1456-1462, 1476)

VLAD TepesIntr-un context international favorabil, Vlad Tepes va refuza plata tributului catre Poarta. Se organiza o noua cruciada sustinuta de papalitate.

Vlad Tepes incheie o alianta cu Matei Corvin al Ungariei. Intre 1461-1462 organizeaza o campanie in sudul Dunarii si devasteaza o intinsa regiune.

Imperiul Otoman va intreprinde o campanie de pedepsire. Cu forte net inferioare Vlad Tepes aplica tactica “pamantului parjolit”.

In iunie 1462 are loc “atacul de noapte” in apropiere de Targoviste. Armata romana ataca in timpul noptii turcii. Insa victoria nu poate fi fructificata.

Marea boierime tradeaza, iar Matei Corvin nu-si respecta promisiunile. Vlad Tepes isi pierde tronul, este arestat si intemnitat la Buda.

Stefan cel Mare si Sfant(1457-1504)

STEFAN cel MareMoldova dorea emanciparea de sub tutela marilor puteri vecine. Stefan cel Mare va refuza plata tributului catre Poarta. Se va organiza o campanie de pedepsire impotriva lui.

In 10 ianuarie 1475 are loc Batalia de la Vaslui cu victoria categorica a lui Stefan cel Mare si Sfant.

Iar in vara anului 1476, Moldova este atacata din nou de turci si tatari. In iulie, la Razboieni (Valea Alba) armata moldoveana este infranta.

Stefan cel Mare reuseste sa dejoace planul turcilor de transformare a tarii in pasalac. In 1484 Imperiul Otoman cucereste Chilia, Cetatea Alba.

Vor avea loc incercari nereusite de recucerire a cetatilor pierdute. In 1487 Stefan cel Mare incheie pacea cu Imperiul Otoman si plateste din nou tribut Portii.

La moartea sa, Stefan cel Mare lasa o tara bogata si prospera, libera si cu un prestigiu recunoscut.

 

 

 

(Visited 28 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *