Marele pelerinaj hindus Kumbha Mela

Marele pelerinaj hindus Kumbha MelaKumbha Mela (tradus in sanscrita ca “sarbatoarea urciorului“) este un pelerinaj hindus la scara extraordinara. Hindusii se aduna pentru a se imbaia in apele raului sacru. Acest festival este considerat a fi cea mai mare adunare din lume. Aproape 100 de milioane de oameni sunt prezenti din toate colturile Indiei. Festivalul se tine odata la trei ani intr-unul dintre cele patru locuri sacre prin rotatie: Haridwar, Allahabad, Nashik si Ujjain. Deci la fiecare 12 ani are loc festivalul in una din aceste locatii. Ardha (Jumatatea) are loc la fiecare 6 ani, numai la Haridwar si Allahabad. Raurile sacre din aceste locuri sunt Gangele la Haridwar, confluenta (Sangam) Gangelui cu Yamuna si misticul Saraswati la Allahabad, raul Godawari la Nashik, si raul Shipra la Ujjain. 

Pelerinajul dureaza aproape o luna si jumatate. Se crede in hinduism ca picaturi de nectar cad in mare de la zei. A te scalda in aceste rauri inseamna a te curata de pacate. Marele pelerinaj hindus Kumbha Mela este unul dintre cele mai importante din India.

Marele pelerinaj hindus Kumbha MelaMauni Amavasya atrage in mod traditional cele mai mari multimi. Pe 10 ianuarie 2013 au fost prezenti la Allahabad circa 80 de milioane de oameni, iar ziua a marcat Shahi Snanam (baia regala) cea mai mare adunare, unde aproape 30 de milioane de oameni au fost prezenti intr-o singura zi.

Istorie si origini mitologice

Potrivit teologiei hinduse, originea festivalului poate fi gasita in una dintre cele mai populare purane –  Bhagavata Purana. Epiosodul Samudra manthan (Cernerea oceanului de lapte), este mentionat in Bhagavata Purana, Vishnu Purana, Mahabharata si Ramayana. 

Relatarile traditionale spun ca zeii (Devas) isi pierdusera puterile prin blestemul lui Durvasa Muni si, pentru a le recastiga, au apelat la zeii Brahma si Shiva. Ei au trimis toti semizeii la zeul Vishnu si dupa ce i s-au rugat acestuia, el le-a spus sa cearna oceanul de lapte Ksheera Sagara (apele primordiale) pentru a primi amrita (nectarul imortalitatii). Ei trebuie sa faca un armistitiu cu inamicii lor (Asuras) pentru a imparti in mod egal nectarul, insa lupta a inceput. Pentru 12 zile si nopti (echivalentul a 12 ani omenesti) zeii Devas si Asuras s-au luptat in cer pentru nectar. Se crede ca in timpul bataliei, zeul Vishnu a zburat cu elixirul si stropi din acesta au cazut in cele patru rauri. 

Marele pelerinaj hindus Kumbha MelaIn textele indiene antice exista referiri la aceste festivale, insa nu se poate stabili data exacta a acestora. Calatorul chinez Xuanzang (Hiuen Tsang) in anii 600 d.Hr. vorbeste de imparatul Harshvardhan care isi impartea averea cu poporul la fiecare 5 ani. Acest ritual avea loc la confluenta a doua rauri. Deasemenea, multi faceau o baie rituala aici. Aceasta e cea mai veche relatare care a supravietuit. Prima referinta britanica apare in 1868.

Festivalul trebuie sa se desfasoare astrologic in epoca Varsatorului intr-o specifica combinatie intre Jupiter, Soare si Luna.

Ritual, magie, obiceiuri

Marele pelerinaj hindus Kumbha MelaUnul dintre evenimentele majore in festival este Procesiunea Peshwai, care marcheaza sosirea la Kumbha Mela a sectei sadhus sau akhara  (oameni sfinti hindusi)- imbracati in cearceafuri de culoarea sofranului si cu pielea unsa de cenusa sfanta Vibhuti sau colorati in pigmenti naturali din plante. Unii, numiti naga sanyasis nu poarta haine. Dreptul de a fi naga (dezbracat) este considerat un semn al despartirii totale de lumea materiala. Hindusii obisnuiti pot interactiona cu Sadhus si pot lua “darshan”. Astfel pot fi instruiti si sfatuiti in privinta vietii lor spirituale. Astfel adoratorul poate “bea” putere divina. Le sunt lasate ofrande pentru acest ajutor.

Evenimentul major este insa baia rituala. Mai au loc si alte activitati ca discutii religioase, cantece, hranirea oamenilor sacri si a saracilor si adunari unde doctrinele sunt discutate.

Marele pelerinaj hindus Kumbha MelaTineri si batrani, femei si barbati, saraci si bogati, dragoste si frica, fericire si extaz, totul la un loc.

(Visited 20 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *