Madagascar – al optulea continent

Evolutia dusa la extrem

Facea parte din Gondwana acum 140 milioane de ani cand a inceput sa se desparta de marele continent. Era atasata de India, s-a separat si a devenit o insula.

A purtat baobabii stravechi alaturi de alte creaturi precum dinozauri.

Acum 65 milioane de ani un cataclism a schimbat fata lumii. Un asteroid a lovit cu forta mai mare de un milion de ori decat o bomba nucleara. Un nor imens a acoperit soarele, iar efectul de sera a ucis gigantii, iar insula a luat-o de la inceput.

–          Cele mai multe si variate specii de lemuri din lume precum indri

–          Aye-aye – stravechiul stramos al tuturor maimutelor

–          Gremlinii, makii-soareci

Supravietuitorii erau mici – precum cameleonul, dar s-a adaptat timp de milioane de ani cu ochii sai independenti si limba cat corpul sau. Cea mai mica reptila din lume – cameleonul pitic este si cel mai vechi, cat o cutie de chibrite, iar ADN-ul arata ca toti provin din Madagascar.

Reptilele, amfibienii, insectele au prosperat. Erau singurii aici. Dar evolutia le mai pregatise ceva.

Sosirea lor a declansat un haos evolutiv. Sosirea primelor primate. Cercetarea ADN-ului ne arata ca  s-au descoperit doua rude – lorisii si galago agricani. Acestia si lemurienii au un stramos comun. In Africa nu au putut supravietui dar fereastra genetica oferita aici i-a facut sa prospere acum 60 milioane de ani, sustin cercetatorii.

Cum au ajuns aici?

Ciclurile climatice ale oceanului Indian, ciclonii tropicali care au transportat busteni intr-o calatorie de 500 km dinspre Africa. S-a descoperit ca lemurienii pitici pot trai pana la 5 luni prin hibernare fara hrana sau apa, doar cu rezerve de grasime. Lipsa hranei e catalizatorul, intra astfel intr-o stare de letargie, iar temperatura, ritmul cardiac si respiratia scad, economind energia, capacitate exceptionala care explica cum au supravietuit calatoriei.

Din primii calatori clandestini au evoluat toate cele 100 de specii cunoscute in prezent. Practic acestia au fost pelerinii care au deschis drumul.

Sudul e o fereastra spre trecutul insulei. O padure spinoasa, un peisaj intimidant iesit parca din universul Star Wars. Cu milioane de ani in urma era o regiune secetoasa. Acum 40 milioane de ani a iesit din aceasta zona, deplansandu-se lent spre nord, spre regiunile tropicale bogate in ploi.

Ploile regulate au dus la dezvoltarea padurilor si diversificarea speciilor. Noile paduri au dus la cele patru mari familii cunoscute astazi. In urmatoarele milioane de ani aproape 20 de specii noi apar. Sosise un nou mamifer insa – mangusta. In Madagascar nu existau pradatori pana atunci.

Demonul-pisica, fossa,  putea evolua aici pentru ca lantul trofic oferea oportunitatea necesara. Evolutia convergenta spune ca un animal se dezvolta si pare sa se comporte precum altul cu care nu este inrudit, evoluand astfel din mangusta, dar se comporta ca o pantera. Lemurienii au intrat in alerta. Specii de tanreci – arici si chitcani care nu sunt exact ceea ce par sun tutinele maifere mici care au rezistat aici.

Iar insula si-a pus amprenta pe acestea. Magia insulei intr-un fantastic salt evolutiv a dus lemurienii la peste 100 de specii. Au devenit astfel mai puternici, mai agili, mai alerti.

Hranindu-se cu frunze, fructe si chiar tulpina de bambus plina de cianura

Acum 40 milioane de ani s-a produs evolutia geologica ce a produs cei mai inalti munti din lume – lantul Himalaya.  Ciocnirea Indiei de Asia. Aparitia lor a dus la formarea musonului. Madagascar avea o noua clima, sase luni de seceta si sase luni ploioase, zonele joase erau inundate, s-a creat astfel o retea de noi rauri, care au dus la formarea de insule interioare. Termenii evolutiei se schimba. Izolarea, specializarea duc la crearea de noi specii.

Daca prima expansiune arata diverificarea, musonul o determina pe cea de –a doua.

Speciatia criptica duce la astfel de diversificari. Inca 16 specii noi au fost descoperite, cu diferente foarte mici. O noua descoperire ii transforma in cea mai prolifica specie, iar Madagascarul poate fi numita intra-adevar fabrica de specii. Megaladapis, de aproape 100 kg, a trait alaturi de Indri pana acum cateva sute de ani, apoi a disparut. A coincis au aparitia oamenilor care au ars padurile acum 2000 de ani pentru agricultura. Habitatul lor a disparut.

Baobabii au ramas. Cu coaja lor rezistenta la foc si trunchiul plin de seva. Eroii evolutiei malgase au capatat abilitati uluitoare. Verigi vii care fac legatura trecutului cu viitorul. Pentru ca evolutia nu se termina niciodata.

(Visited 32 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *