Din negurile timpurilor, cand omul primitiv a invatat sa vaneze, au luat nastere si primele limbaje secrete, cu ajutorul carora se transmiteau mesaje silentioase si se coordonau actiuni de atac cu un simplu gest, pentru a nu atrage atentia prazii sau a potentialului inamic.

Cu timpul, acest mod de comunicare s-a diversificat si si-a extins utilitatatile in diverse domenii, ajungand ca in vremurile moderne sa fie introdus in cele mai variate sectoare de activitate, dar si in viata de zi cu zi a omului.

 

Limbaje secrete de ieri si de azi – tainele sunt mereu la moda

De la retelele de spionaj la simplele jocuri ale copilariei si de la criptografia utilizata in universul informatic la metodele rudimentare (dar eficiente) de comunicare a mesajelor intre mafiotii autentici, limbajele secrete actuale cunosc o diversitate fantastica.

In mod paradoxal, la nivel de politici externe pe scara mondiala, necesitatea de trage cu ochiul in ograda vecinului a fost justificata deseori printr-o aparent copilareasca fraza: „el a inceput primul”. De aici a luat startul transmiterea de informatii in limbaje mai mult sau mai putin cifrate, menite sa confere un sens coerent doar pentru ochii celor ce stapanesc cheia secreta a acestora.

Micutii, la randul lor, fascinati de miraculoasele taine ale copilariei, nu ezita sa-si creeze limbaje personalizate, pricepute doar de ei, la talcul carora nici macar parintii nu au mereu acces: celebrul caz al gemenilor Matthew si Michael Youlden, care si-au plamadit un veritabil „dialect gemelar” priceput numai de ei, a condus la popularizarea ideii pe scara larga, desi multi s-au plictisit la fel de rapid pe cat de iute s-au declarat interesati.

 

Cate tipuri de limbaje secrete exista?

Incercand sa se catalogheze tipurile de limbaje secrete ale tuturor timpurilor, specialistii au avut surpriza de a descoperi mult mai multe categorii ce tin de acest argument, confruntandu-se cu o complicata si dificila sarcina in materie de clasificari.

Oficial, stiinta moderna accepta cinci grupe distincte de limbaje:

  • Criptografie – un limbaj matematic pus in slujba securizarii informatiei, termenul provenind din greaca: kryptos insemnand „ascuns” si grafein „scriere, a scrie”;
  • Manipulare de cuvinte – un soi de joaca pe care toate generatiile de copii au experimentat-o la varste fragede, adaugand o silaba anume dupa fiecare vocala a cuvintelor sau inventand exprimari similare acestui mecanism;
  • Limbaje sacre – specifice ceremoniilor si ritualurilor socotite sfinte si deprinse de un grup restrans de initiati;
  • Jargon – limbajul specific unor categorii sociale distincte, care reflecta dorinta acerba a acestora de a detine o amprenta proprie, originala in ceea ce priveste exprimarea, pentru a se remarca in masa vorbitorilor;
  • Argou – limbajul conventional utilizat constient pentru ca vorbitorii sa nu se faca intelesi de ceilalti, indeosebi in randurile grupurilor de indivizi nonconformisti sau care nu tin catusi de putin sa respecte codul bunelor maniere.

 

Religie si misticism – de la Noul Testament la simbolurile masonice

Cele mai vechi forme autentice de limbaje secrete sunt asociate culturilor si religiilor popoarelor lumii, ale caror prime atestari scrise contin mesaje din cele mai dificil de descifrat, ascunse chiar in spatele frazelor formulate cu o aparenta simplitate dezarmanta.

Nu putini sunt specialistii in traditii sacre, practici si credinte religioase care sustin ca insusi „Noul Testament” constituie cel mai desavarsit document al tuturor timpurilor in materie de limbaj secret, elaborand teoria potrivit careia pildele istorisite de Iisus celor dispusi sa-l asculte ar fi mult mai mult decat ceea ce par la prima vedere.

Cuvintele care alcatuiesc textul celui mai cunoscut volum religios al crestinilor ar avea multiple semnificatii, ale caror profunde valori nu pot fi patrunse de mirenii de rand, ci numai de un numar extrem de redus de oameni deosebiti, socotiti demni de a accesa canalul de comunicare directa cu planul divin al Cerurilor.

Ideea nu e lipsita de sens, avand in vedere ca pildele, in general, contin cantitati impresionante de mesaje „subliminale”, percepute in masura diferita de la individ la individ, in functie de predispozitia nativa a acestuia de a „citi printre randuri” si de multi alti factori externi, dificil de gestionat.

Dar chiar cu mii de ani inainte, oamenii nutreau respect pentru un alt gen de limbaj secret, accesibil unui numar limitat de sacerdoti sau sacerdotese, inzestrati cu darul de a citi viitorul in „aruncatul oaselor” sau in „aruncatul pietrelor”.

In functie de modul in care acestea cadeau pe pamant, dispunandu-se in mii si mii de feluri, initiatii formulau previziuni din cele mai variate, care nu de putine ori aveau darul de a ingheta sangele in oase sau de a da startul unor festivitati impresionante.

De multe ori previziunile nu se adevereau – in trecut, ca si in prezent, sarlatanii isi dadeau de lucru pretutindeni – dar era suficient ca acestea sa se adevereasca o data sau de doua ori, pentru ca oamenii sa fie incredintati ca sacerdotii respectivi au acces la un limbaj secret, demn de toata stima.

Partea plina a paharului consta insa in faptul ca acsete practici din negura timpurilor par sa se afle la originea unor scrieri utilizate pana in zilele noastre, cum ar fi de pilda scrierea chineza, prin stilizarea pictogramelor de pe oasele oraculare.

Una din cele mai faimoase si mai vaste societati secrete din lume – Masoneria – detine la randul sau taine care nu au fost deslusite nicicand, in ciuda eforturilor depuse in aceasta directie de numerosi filozofi, scriitori si cercetatori de toate tipurile.

Autenticitatea limbajului secret al acesteia este insa de necontestat, bazandu-se pe simboluri al caror inteles nu este cunoscut decat de masoni, legati prin juramant sa nu dezvaluie sau sa explice misterele acestora altor persoane.

Ceea ce „razbate” insa pana la noi tine de principalele simboluri masonice – Echerul, Compasul si Volumul Sfintei Legi, alaturi de litera „G” regasita la randul sau in interiorul unui echer si al unui compas, litera care pare sa fie legata de termenul „God” (Dumnezeu), sau de cel al „Genezei”.

 

Topuri de limbaje secrete si aplicatii practice

In Universul Web se regasesc numeroase tentative de a alcatui topuri de popularitate pentru limbajele secrete actuale, dar putine din acestea sunt demne de luat in seama, in general autorii materialelor respective uitand ca adevaratele astfel de limbaje nu le sunt accesibile tocmai pentru ca sunt… secrete.

Exista o multime de denumiri anglo-saxone menite sa defineasca tipuri de exprimare aparte, de la „listverse” si „polari”, la „pig-latin”, „leet”, „boontling”, „carnie”, „swardspeak”, „nushu” sau „kallawaya”, de pilda.

Fiecare din acestea sunt insa specifice unei comunitati anume sau unui grup restrans de indivizi si nu urmaresc cu tot dinadinsul sa „secretizeze” informatia, chiar daca rezultatul final este deseori echivalent.

Cele mai utilizate limbaje secrete din zilele noastre sunt insa cele din sectorul informatic – o sursa inepuizabila de instrumente sofisticate pentru a pune la adapost (sau a dezvalui) cunostinte, informatii, date si in general orice altceva prezinta interes pentru om.

Nu intamplator informatica constituie azi un domeniu de varf al spionajului industrial si nu numai, gratie cornului abundentei cu care ofera unelete specifice desfasurarii activitatilor de transmitere de continuturi, de la un capat la altul al lumii, cu o usurinta inimaginabila.

Practic oricine poate pune la punct azi, cu un minim de efort, un limbaj secret online, prin intermediul caruia sa poata transmite o informatie importanta la mii si mii de kilometri distanta.

Dar poate ca cel mai eficient si mai surprinzator limbaj secret practicat in prezent este tot cel aparent „rudimentar”, adoptat de membrii organizatiilor mafiote, care primesc sarcini intr-un mod atat de simplu si de inexpungabil, incat autoritatile nu reusesc sa-i vina de hac cu nici un chip: „pizzino”.

Pizzino” este un termen cu origini siciliene (pizzinu) care inseamna „biletel” – un micut petec de hartie pe care capii mafiei scriu ordine, indicatii sau sentinte, de la caz la caz, pentru „executanti”. De indata ce astia citesc continutul, isi vara biletelu in gura, il mesteca si-l ingit pe loc, pentru a nu putea fi recuperat sub nici o forma.

Metoda a devenit cunoscuta pe scara larga odata cu arestarea lui Bernardo Provenzano, in ascunzatoarea acestuia gasindu-se o multime de astfel de biletele deja scrise, cu ajutorul carora autoritatile au reusit sa puna cap la cap o serie intreaga de evenimente de tip „cosa nostra”, al caror sens nu le era prea limpede inainte.

Oricat ar parea de neverosimil, metoda este practicata si azi in anumite regiuni sudice ale Italiei si in insulele acesteia, unde limbajele secrete detin conotatii din cele mai neasteptate, de la gesturi cu inteles de nepatruns pentru straini, la fluieraturi si onomatopee cu incarcaturi semnificative de o importanta covarsitoare pentru cei ce le utilizeaza.

 

Limbajul secret al naturii – cat de mult intelege omul de rand

Dintr-un material dedicat limbajelor secrete, nu poate lipsi o mica referinta la adresa modului in care natura ne transmite mesajele sale fara sa apeleze la cuvinte.

In timpuri stravechi, omul era mai bine pregatit in ceea ce priveste perceperea semnalelor menite sa-l avertizeze in legatura cu apropierea unei furtuni, cu schimbarea anotimpurilor sau pur si simplu cu vremea din ziua urmatoare.

Tehnologia, ritmul frenetic al viatii de azi si nu in ultimul rand, indiferenta, l-a condus pe om pe un drum menit sa-i ascunda limbajul secret al naturii – un canal prin care aceasta din urma ne comunica in mod constant si neobosit ceea ce ne asteapta, dar pe care refuzam cu desavarsire sa-l luam in seama.

Fara a compromite importanta limbajeor secrete inventate de om, cel al naturii ramane insa regele tuturor prioritatilor in materie de comunicare – atata timp cat omul nu va accepta ideea ca ar fi timpul sa-i acorde atentia cuvenita, exista riscul ca aceasta frumoasa planeta pe care vietuim sa devina o zestre dificil de transmis generatiilor urmatoare.

 

Bibliografie:

  1. Mehrotra, Raja Ram – “Sociology of Secret Languages”, 1977;
  2. Wrixon, Fred B. – “Codes, Ciphres and Secret Languages”, 1989;
  3. Paulhan, Jean – „Il Segreto Delle Parole”, 1999;
  4. Lunde, Paul – „Secretele codurilor: semne, simboluri, cifruri si limbaje secrete”, 2010;
  5. https://en.wikipedia.org/wiki/Secret_language.

 

 

 

 

(Visited 52 times, 14 visits today)