Mama vampirlor, regina intunericului, creatoarea demonilor, sotia Satanei, conducatoarea legiunilor de succubusi, mama monstrilor, Lilith este cea mai veche si mai interesanta imagine demonica feminina din intreaga mitologie.

Legenda ei vorbeste despre rolul femeii in mitologia biblica si Lilith, prima femeie din lume, demonul alungat din Rai pentru ca a refuzat pozitia misionarului.

 

Cine este Lilith si de ce este Mama demonilor?

Lilith apare prima oara mentionata in istorie in textele antice din Babilon. Aici este descrisa ca o femeie-demon inaripata ce ataca femeile insarcinate si nou-nascutii. Din Babilonia, legenda lui “lilith” s-a raspandit in Anatolia, Siria, Israel, Egipt si apoi Grecia.

Lilith va aparea apoi in cel mai longeviv bestseller al tuturor timpurilor – Biblia. In varianta ebraica din Isaia ea apare ca un demon infricosator si salbatic pe o lista de creaturi nocturne ce vor sa distruga Regatul Edom. Aceasta este singura ei mentiune in biblie, dar legenda ei va continua pana la iudei.

In Evul Mediu, sursele evreiesti incep sa scrie ca Lilith era adevarata sotie a lui Adam, prima femeie de pe pamant, creata egala in fata lui Dumnezeu. Si de aici lumea o ia razna. Daca vreti sa cititi mai multe puteti cauta textul evreiesc original din Evul Mediu timpuriu numit Alfabetul de la Ben Sira.

 

Unde incepe legenda lui Lilith?

Povestea si prima aparitie a diabolicei Lilith apare in cartea Genezei din Vechiul Testament. Vorbim practic de doua interpretari numite midrash, comentarii extinse aduse celor doua versiuni ale creatiei din Tora. In acestea Dumnezeu a creat femeia de doua ori – odata in acelasi timp cu barbatul, a doua oara din coasta barbatului. Asadar, trebuiau sa fie doua femei diferite, concluzioneaza textele.

De vreme ce Adam o are pe Eva ca a doua sotie, Lilith a fost identificata ca prima femeie pentru a completa textul. Desi Geneza vorbeste despre crearea lui Adam si o alta femeie care nu are nume.

Rabinii de mai tarziu vor folosi chiar un termen special pentru a o identifica pe Lilith, anume “Prima Eva”. Iar asta inseamna ca in acea perioada exista o traditie orala. Apoi, in secolul al X-lea, in Babilon, un scriitor anonim a inclus si cateva detalii sexuale explicite in poveste, indicand spre comportamentul indraznet al lui Lilith.

Dealtfel, Lilith era si diferita fata de Eva. Lilith a fost creata, ca si Adam, din pamant. in apocriful de la Ben Sira este scris ca ea se saturase ca barbatul ei sa stea deasupra in timpul actului sexual. Dandu-si seama ca Adam nu va fi niciodata de acord ca ea sa preia initiativa, Lilith “a pronuntat numele inefabil si a zburat departe in aer”. Trei ingeri, Snvi, Snsvi si Smnglof, au fost trimisi sa o urmareasca pe Lilith, dar ea i-a refuzat vehement si nu s-a mai intors cu ei in Gradina Edenului.

 

Cine a fost Lilith?

Legenda biblica ne spune ca Lilith a fost de fapt prima sotie a lui Adam, inaintea Evei. Exilata din Rai pentru ca a refuzat sa i se supuna, a fost cunoscuta timp de secole drept un demon sexual care fura bebelusi.

Trebuia sa stiu dupa primul capitol din Biblie ca n-o sa fie prea distractiv. Stiti deja despre ce e vorba: Sarpele o ispiteste pe Eva, Eva il ispiteste pe Adam, amândoi manânca un mar si sunt alungati din Gradina Raiului, in lumea pacatului si-a mortilor. Mersi, femeilor.

Biblia e frustranta, mai ales pentru ca nu are personaje feminine care sa te inspire, personaje puternice, genul de modele. Lilith are o istorie stranie si complicata, chiar si pentru o fiinta mitologica. Astazi, daca-i cauti numele, o sa dai de sute de imagini de femei-demon mai mult dezbracate decât imbracate. E dezbatuta de secole, iar in ultimii ani e apreciata.

In general, Lilith e o figura mitologica. I se pot pune multe etichete: „cel mai celebru demon din traditia iudaica”, de exemplu, sau o cotoroanta desfrânata. Una dintre cele mai timpurii referinte din istorie despre existenta lui Lilith e din anul 2.400 inainte de Iisus, pe o lista de demoni sumerieni, unde e descris un contingent infricosator de „demoni Lillu” cu insusiri de succubusi, cunoscuti pentru faptul ca „ii viziteaza pe barbati in somn, ca sa-i seduca si astfel sa produca copiii grotesti”.

Ca figura demonica puternic asociata cu intunericul si infanticidul, Lilith apare pe tot parcursul legendelor antice ale hititilor, egiptenilor, israelienilor si grecilor. In scripturi e mentionata o singura data, in Isaia, desi numele ei e uneori tradus drept „bufnita urlatoare” sau „cotoroanta noptii”.

Pana in secolul al XVIII-lea, in multe culturi ale lumii era comuna practica folosirii amuletelor impotriva lui Lilith.

Aceste amulete se asezau deseori in cele patru colturi ale camerei in care dormeau nou-nascutii si aveau menirea sa- i apere pe acestia si pe mamele lor. Uneori se trasa un cerc magic in jurul patului nou-nascutului, cerc pe care se scriau numele celor trei ingeri insotite de cuvintele : ” Alungata sa fie Lilith ” sau ” Fereste acest copil de tot raul„.

Daca un copil radea in somn, era semn ca Lilith se afla in preajma. Se credea ca un bobarnac usor pe nasul copilului facea ca Lillith sa dispara.

Lilith e cel mai bine cunoscuta drept personaj in folclorul evreiesc. Cea mai renumita – si mai des citata – aparitie a ei e cea din Alfabetul de la Ben Sira, un text evreiesc din Evul Mediu timpuriu, citit adeseori drept satiric. Aici, Lilith e descrisa drept prima sotie a lui Adam, creata din pamânt, asa cum „il crease Dumnezeu pe insusi Adam”. Aproape de la bun inceput, aceasta s-a luat la harta cu Adam pe tema sexului:

„A spus: «Eu n-o sa zac dedesubt», iar el a spus: «Eu n-o sa zac sub tine, ci doar peste. Pentru ca tu nu esti buna decât sa stai in pozitia de jos, in timp ce eu trebuie sa fiu in cea superioara.» Lilith a raspuns: «Suntem egali unul cu celalalt, in masura in care amândoi am fost creati din tarâna.»

In cele din urma, conform textului, Lilith cea exasperata „a pronuntat numele de nespus al lui Dumnezeu si a zburat in aer.” De-acolo, spune legenda, Dumnezeu a trimis trei ingeri s-o implore sa se intoarca si s-o informeze ca daca nu face asta, in fiecare noapte o sa-i moara o suta dintre copii. Când au dat ingerii trimisi cu mustrarea asta de ea, ea le-a raspuns:

„Lasati-ma in pace! Am fost creata doar ca sa imbolnavesc copii: daca sunt baieti, o sa am putere asupra lor de la nastere pâna-ntr-a opta zi; daca-s fete, de la nastere pâna-n a douazecea zi.”

Dar chiar daca povestea din Alfabetul de la Ben Sira ar trebui sa fie comica si ireverentioasa, face, de fapt, referire, la traditii adevarate, dupa cum au indicat multi cercetatori: ca parabola, scopul ei e sa explice antica practica de a le pune copiilor o amuleta speciala de protectie. (E inscriptionata cu numele celor trei ingeri si se spune ca o alunga pe Lilith.) Si, indiferent de intentie, naratiunea prezentata in text e cea care-a rezonat profund de-a lungul secolelor si-al culturilor si a ramas povestea dominanta despre Lilith pâna-n zilele noastre.

„Desi poate ca cititorii medievali ar fi râs la povestea fara perdea, la finalul acestei povestioare deocheate, dorinta lui Lilith de emancipare e strivita de o societate dominata de barbati”, explica Janet Howe Gaines, cercetatoare a Bibliei. Tema asta e, evident, atât universala cât si antica.

 

Lilith, simbol modern feminist al libertatii

In 1972, teoloaga Judith Plaskow a adus aceasta interpretare la apoteoza culturala, când a scris o parabola intitulata „Venirea lui Lilith“. In loc s-o infatiseze pe Lilith drept o entitate nesupusa, malefica, care fura copii, Plaskow a incercat sa explice si partea ei din poveste:

“Lilith pur si simplu nu voia sa-i dicteze Adam ce sa faca, pentru ca ea-l vedea drept egal, asa ca a fugit, doar ca sa fie atacata virulent in absenta. Povestea lui Plaskow se termina cu o intâlnire intre Lilith si Eva, pe care o ajuta sa-si extinda perspectivele, „pâna când intre ele crescu o legatura ca-ntre surori.”

In prezent, Lilith a devenit un simbol al libertatii pentru multe grupuri feministe. Datorita nivelului educational in crestere al populatiei, femeile au inteles ca ar putea fi independente, asa ca au inceput sa caute simboluri ale puterii feminine.

Atractia personajului Lilith a fost perceputa de unii artisti care au adoptat-o ca muza. Lilith a inceput sa fie un motiv popular in arta si literatura in perioada Renasterii, când Michelangelo a interpretat-o ca o creatura hibrida, jumatate om si jumatate de sarpe. Artistul italian a pictat-o in jurul copacului cunoasterii, marind astfel importanta legendei sale.

La rândul sau, autorul „Cronicile din Narnia”, CS Lewis, a fost inspirat de legenda lui Lilith si i-a creionat caracterul unei vrajitoare albe. O femeie frumoasa, dar periculoasa si cruda.

Totusi, mintea lui James Joyce a evocat o imagine mai putin romantica a lui Lilith, pe care a numit-o „sfântul patron al avorturilor”. Joyce a introdus-o pe Lilith in filosofia feminista si a inceput procesul de adoptare a ei ca zeita a femeilor independente din secolul al XX-lea.

Numele lui Lilith apare intr-un program national de alfabetizare in Israel si este titlul unei reviste evreice pentru femei. Vechea si legendara femeie demonica a miturilor sumeriene este una dintre cele mai populare teme ale literaturii feministe din ziua de astazi.

 

 

Bibliografie

 

 

 

(Visited 141 times, 1 visits today)