Piramidele egiptene sunt printre cele mai cunoscute constructii ale lumii antice. Majoritatea dintre ele au fost construite cu scopul de a servi drept mausoleu faraonilor care au ordonat ridicarea acestora.

Iata si cele mai interesante cifre privind istoria piramidelor si cei mai mari faraoni din Egiptul antic:

  • 225 de faraoni recunoscuti
  • 31 de dinastii
  • cei mai cunoscuti faraoni au fost Tutankhamun, Akhenaten si sotia Nefertiti “ereticii” vremii lor, Narmer fondatorul, Thutmose care a cucerit Siria si Nubia, Seti.
  • cele mai mari femei-faraon Hatshepsut si Cleopatra a VII-a.
  • peste 130 de piramice cunoscute
  • peste 2000 de zei

 

Istoria piramidelor din Egiptul Antic si marile dinastii

Forma piramidei egiptene a fost adoptata pentru ca simboliza benben, sau pamantul ridicat din apele primordiale Nu, pe care zeul creator Atun a creat intreaga lume. Totodata, benben este simbolizata atat de varful piramidei, cat si de varful obeliscului.

Benben este primul loc pe care l-au atins razele soarelui, adesea fiind realizata din piatra lustruita pentru a straluci in bataia soarelui si a fi observate de departe.

Egiptenii credeau ca zona intunecata de pe cerul nocturn, in jurul careia se invart stelele, este calea spre lumea de dincolo, de aceea construiau in interiorul piramidei un canal indreptat direct spre aceasta zona. Astfel, piramida era atat un mijloc prin care sufletul faraonului era trimis direct in lumea zeilor, cat si locul in care trupul acestuia era protejat pentru a invia precum zeul Osiris.

De asemenea, toate piramidele au fost construite pe malul vestic al Nilului, loc considerat de catre egipteni intrarea pe taramul mortilor. Pana in momentul de fata, au fost descoperite 118 piramide asociate cu Vechiul Egipt.

Cea mai veche dintre piramide a fost construita la ordinul faraonului Djoser de catre marele vizir al acestuia, Imhotep. La Saqqara, Imhotep a construit proto – piramida, primul mormant egiptean avand forma de piramida in trepte. De fapt, piramida era construita din sase mastaba (mormant egiptean construit din chirpici), placate cu calcar lustruit, cu pante abrupte, asezate unul peste celalalt. Camera – sarcofag era un cavou construit din patru pereti din granit slefuit. Avea o singura intrare, sigilata cu o piatra de 3,5 tone. Se presupune ca aceasta camera ar fi fost, initial, pardosita cu alabastru, care a disparut, odata cu trupul faraonului, datorita repetatelor jafuri. Djoser a domnit 19 ani, destul pentru a isi putea vedea terminat maretul mormant.

Faraonul Khufu si Marea Piramida de la Giza

ADN mumii egiptene

Khufu, cunoscut europenilor dupa numele grecesc, Cheops, a fost un faraon al Vechiului Imperiu care a domnit in timpul Celei de-a Patra Dinastii, timp de 46 de ani.

Necropola sa este cea mai mare dintre cele trei piramide localizate la El Giza, in Egiptul de astazi.

Este cea mai vechie dintre cele Sapte Minuni ale Lumii Antice si singura ramasa intacta. Timp de 3800 de ani a fost cea mai inalta constructie ridicata de catre om, inaltandu-se la 146.5 metri. Volumul total este de 2.500.000 de metri cubi, cu o masa estimata la 5,9 milioane de tone.

Numele sau egiptean era Orizontul lui Khufu, si a fost construita de catre arhitectul Hemiunu. Baza este orizontala si plata, cu o variatie de 15mm. Baza este patrata, cu cele patru colturi aliniate punctelor cardinale (cu o deviatie de patru minute de arc) bazate pe polul nord geografic. Atat de exacte au fost calculele arhitectului Hemiunu, vizir al lui Khufu, incat eroarea la colturi este de doar 12 secunde de arc. Calcarul din care a fost construita era adus din carierele apropiate, extras in blocuri. Pentru a le obtine, egiptenii infigeau in calcar pene din lemn uscat, pe care apoi le udau. Acestea absorbeau apa si se umflau, facand piatra sa se sparga in forma dorita de mesteri.

Blocurile erau transportate pe apa Nilului spre piramida. La final, piramida a fost placata cu pietre de calcar cu fata exterioara oblica si lustruita, astfel incat formau o inclinatie de 5 ½ palme egiptene. Ceea ce vedem astazi este piramida ramasa fara pietrele cu care a fost placata, care au fost foloside de catre lideri islamici la construirea de moschei.

Ramses al II-lea cel Mare, cel mai puternic dintre faraoni

Insa cel mai mare dintre faraonii egiptului nu s-a odihnit niciodata intr-o piramida.

Ramses al II-lea, care a domnit intre 1279 si 1213 i. Hr. este considerat Marele Inaintas al Egiptului, cel mai celebrat si cel mai puternic dintre faraoni, Dreptatea lui Ra Este Puternica, Alesul lui Re fiind numele sau ceremonial. Acesta a condus expeditii militare spre Nord, readucand sub control egiptean teritoriile Canaanului si pe cele nubiene, de la sud. Desi este considerat, in cultura populara, ca fiind faraonul sub care evreii au plecat din Egipt spre Tara Sfanta, nu exista nicio dovada istorica in acest sens.

Insa importanta sa este deosebita datorita faptului ca facut din Egipt cel mai important actor politic regional si cel mai important actor comercial de facto al Levantului. Pentru a intari aceasta pozitie, si-a mutat capitala de la Theba in Delta Nilului, la Pi Ramesses, pentru a fi mai aproape de teritoriile cucerite. Si sotia sa, Regina Nefertari Meritmut, Cea iubita de (zeita) Mut, a fost o personalitate diplomatica a vremii sale, corespondand cu diverse curti regale ale acelei epoci.

In vremea lui Ramses piramidele nu mai erau la moda, asa ca trupurile celor doi soti suverani au fost ingropate in mormite. Primul mormant al lui Ramses a fost KV7 din Valea Regilor, unul dintre cele mai elegante morminte construite vreodata. Insa din cauza jafurilor, a fost mutat in mormantul Marelui Preot Pinjudem II. In momentul de fata, mumia celui mai mare faraon se gaseste in Muzeul Egiptean din Cairo. Regina Nefertari a fost ingropata in Valea Reginelor, in mormantul QV66. 520 de metri patrati de picturi cu regina impodobesc acest mormant, insa faraonul nu apare in nici o reprezentare.

Ramses a trait pana la 91 de ani. Atat de mult incat multi credeau ca nu va mai muri niciodata. Si, in plus, a mai avut si circa 100 de copii cu cel putin 9 sotii. Se pare ca ii placeau foarte mult femeile … altora, cat si ale sale. S-a casatorit cu cel putin trei dintre fiicele sale. A construit cele mai multe monumente si statui.

 

Cititi mai multe despre:

 

Calatorie in Egiptul antic

Afla totul despre mitologia egipteana

Ce nu stiati despre Egiptul antic

Cleopatra, ultimul faraon

 

 

Akhenaten, faraonul- nebun ce si-a dorit un singur zeu

Desi multi faraoni sunt mareti pentru realizarile lor, monumentele sau faptele lor militare, Akhenaten a fost primul care a intrat in istorie pentru dorinta de a schimba-o profund.

Akhenaten a schimbat Egiptul complet impunand un singur zeu – Aten, zeul discului solar. A muncit atat de mult incat aproape a dus imperiul in ruina.

A construit un intreg oras nou, Amarna, in onoarea zeului sau. A mutat 20.000 de oameni care au muncit pana si-au rupt spinarea. Imediat dupa moartea lui a fost sters din istorie.

 

Egiptul a avut si partea lui de faraoni nebuni:

  • faraonul Menkaure, dinastia a 26-a i. Hr, nu dormea pentru a-i pacali pe zei si a-si prelungi viata. A petrecut nopti intregi aprinzand cat mai multe torte ca sa traiasca mai mult.
  • faraonul persan Cambyses, fiul lui Cyrus cel Mare, ucidea animale din placere, inclusiv pe taurul sfant Apis.
  • faraonul etiopian Actisane din secolul VI i.Hr le taia nasul criminalilor si ii trimitea intr-un oras destinat acestora
  • faraonul Amasis era alcoolic, cleptoman, nesimtit si pedepsitor al oracolelor
  • Regina-faraon Hatshepsut, una dintre putinele regine ale Egiptului, a reusit sa ascunda ca era femeie. Asta s-a descoperit abia in 1903.
  • faraonul Pheros se spala pe ochi cu urina femeilor maritate pentru a-si recapata vederea
  • faraonul Sesotris, una dintre cele mai mari minti militare ale vremii sale, ridica stalpi pe care picta organe genitale ca dedicatie pentru cei infranti acolo.
  • faraonul Pepi al II-lea era obsedat de pigmeii dansatori si isi punea sclavii sa se acopere cu miere pentru a-l feri de muste.

 

 

 

Piramidele au fost principalul mod al faraonilor pentru a-si asigura nemurirea, iar felul in care cultura egipteana a fost conservata in acestea ne asigura, la peste 4000 de ani, ca acestia si-au atins scopul.

 

 

(Visited 128 times, 1 visits today)