Istoria bascilor din Pirinei

 

Istoria si limba bascilor din Pirinei

Originea bascilor din Piriinei ramane si astazi un mister. Desi inconjurati de populatiile din Spania si Franta, stramosii lor raman inca necunoscuti. Aproape 2 milioane si jumatate de basci locuiesc la frotiera dintre Franta si Spania. Numele tarii in limba basca este Euskai Herria.

Mitologia bascilorCele 7 provincii care compun Tara Bascilor sunt diferite etnic si lingvistic de zona inconjuratoare. Bascii se cred locuitori originali, preistorici ai teritoriului Spaniei de astazi. Unii savanti cred ca bascii pot fi descendentii oamenilor de Cro-Magnon ce ocupau aceste locuri in timpurile preistorice. Aici s-au descoperit foarte multe picturi preistorice din acea perioada.

Uneltele datata merg chiar pana la 200.000-100.000 de ani in urma.

Limba folosita de basci, denumita Euskara, este o limba pre-indo-europeana. Ea seamana foarte putin cu limbile caucaziene sau dialectele berbere. Bascii se numesc ei insisi Euskara “cineva care vorbeste”.

Pirineii sunt incarcati de locuri sacre, pesteri, izvoare, fantani, vai si piscuri. Vaile si muntii sunt stapanite de divinitati si genii.. Se credea ca exista munti si vai ascunse de o frumusete rara.

Sute de ani, acest pamant a fost conecat cu vrajitoria. Aici s-au desfasurat ritualuri antice si sacrificii.

Datorita asezarii, romanii, si mai apoi arabii, spaniolii si francezii nu au reusit sa ingenuncheze aceste regiuni.

Zeii si panteonul bascilor

Principalii zei sunt Ortzi, soarele si Illargia, luna. Mari este zeita suprema a pamantului, iar Sugaar este zeul cerului. Ortzi este si zeul tunetului.

Potrivit unei vechi traditii, soarele este nascut din pamant si se intoarce aici. Simbolurile soarelui sunt cercurile, svasticile, florile soarelui. Acestea sunt foarte prezente in traditiile populare si arta funerara.

Cultura dolmenelor orientate de la est la vest sunt o marturie a adorarii soarelui. Insa ritualurile s-au pierdut.

Istoria bascilor din PirineiFiind agricultori si pescari, zeita lunii apare in multe mituri si legende. Illargia este gardianul mortii. Ziua de vineri este sacra pentru ea. Joia este sacra pentru cer. Luna este lumina mortilor.

Ca si Persefona, zeita lunii este rapita de un taur. De atunci, ea conduce lumea subterana. Multe dintre atributele ei sunt caracteristice vrajitoarelor. Adesea vrajitoarele din cohorta ei se transforma in pisici, caini sau berbeci spunand “Sasi guztien ganeti eta odei guztien aizpiti” ( peste toti spinii si prin toti norii).

Aceste creaturi subterane pot fi genii rele, dar alteori ajuta (familiarrak). Apoi mai sunt lorzii padurii, Basajaun. Semi-divini, ei sunt aparatorii padurii si salbaticiunilor. Protectori ai turmelor si ciobanilor, ei apara de lupi.

Lamia este un geniu cu forme umane, insa poseda picioare de gaina, rata sau capra. Atteori peste. Adesea sunt fenei ce locuiesc sub pamant in pesteri.

“Etxe” – cultul altarului casei

Bascii sunt foarte atasati de camin. Etxe, cultul casei este locul templului, cimitirului, dar si simbol-centru pentru familie. Doamna casei, “etxekandere” este principala preoteasa a cultului domestic.

Aceasta traditie arata imensul rol si respectul pe care il au bascii pentru femei. Astfel, daca primul nascut era de sex feminin nu se aplica legea medievala.

(Visited 228 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *