Istoria Africii de Sud

Dupa secole de conflicte, Africa de Sud se reconfigureaza ca natiune unita. Istoria i-a fost marcata de lupte intre khoikhoi, parte a unui grup mai mare, khoisan (formati din bushmen si pastorii hotentoti), fermierii africani proveniti din nord si colonistii europeni, care au sosit pe mare incepand cu secolul al XVII-lea. In 1652, sosirea primilor europeni – olandezii – a schimbat totul. In 1657, au fost adusi si sclavi din Est, cultura islamului adaugandu-se la acest mix. Istoria Africii de Sud este una dintre cele mai controversate.

Inceputurile si preistoria 

Istoria Africii de SudDaca istoria reprezinta consemnarea activitatii omenesti, atunci nu exista istorie mai veche decat cea din Africa de Sud, care este patria unora dintre cei mai vechi hominizi si reprezentanti ai speciei Homo sapiens. Descoperirile spectaculoase facute de paleontologi in Africa de Sud au demonstrat ca stramosii nostri de pe scara evolutiei au trait aici neintrerupt timp de cel putin 2.5 milioane de ani. 

Propria noastra specie, Homo Sapiens, isi are provenienta in Africa, cu aproximativ 200.000 de ani in urma. Cercetari extrem de recente, desfasurate intr-o pestera au impins si mai departe datarea primelor semne ale culturii apartinand omului modern cu aproape 100.000 de ani. Acum mai mult de 164.000 de ani, locuitorii acestei pesteri nu s-au rezumat la a ciopli piatra pentru capete de sageti sau sulite, ci foloseau si ocrul, probabil in scopuri simbolice. Istoria Africii de Sud ne arata si leaganul civilizatiei umane.

south-african-art-historyPrimii locuitori ai Africii de Sud despre care detinem cunostinte reale sunt bosimanii (san), care traiesc si astazi in numar mic in desertul Kalahari. Urmele prezentei lor in sudul Africii dateaza de cel putin 20.000 de ani. Timp de mai multe milenii, aceasta populatie paleolitica a avut un mod de viata axat pe cules si vanatoare, care se potrivea perfect mediului in care locuia. Femeile culegeau plante comestibile, in timp ce barbatii vanau.

In pesterile locuite candva de bosimani, cercetatorii au descoperit oase provenite de la mai multe tipuri de antilopa si testoase. Resturi de rinoceri, hipopotami, elefanti arata ca bosimanii vanau uneori si aceste animale, probabil cu ajutorul gropilor-capcana. Nu toti bosimanii duceau un trai migrator. Uneori, locuiau in pesterile din apropierea coastelor, unde se hraneau cu peste, scoici si foci. Urmele zidurilor de piatra construite de ei in ocean pentru a prinde pesti pot fi inca vazute in cateva locuri de pe coastra de sud-vest. Unii dintre vanatorii-culegatori s-au deprind din populatia san, devenind crescatori de animale, cunoscuti sub numele de khoisani. 

Fermierii din Epoca Fierului in Istoria Africii de Sud

istoria AfriciiUn nou capitol din preistoria Africii de Sud a fost deschis in jurul anului 200 i.Hr, inceputul Epocii Fierului, odata cu sosirea in nordul tarii a unor mici grupuri de populatii vorbitoare de bantu. Acestea au interactionat si s-au amestecat cu populatiile khoisan, dupa cum se poate observa din sunetele scurte si seci care au patruns in limbajul acestora. In plus, la fel ca populatiile khoisan, nou-venitii de culoare mai inchisa cresteau capre, oi si vite. Dar cultura lor era in mod crucial diferita, prin faptul ca acestia cunosteau olaritul, topeau fierul din care faceau unelte si arme si cultivau pamantul cu varietati de mei, sorg, arahide si pepeni. Fiind cultivatori, acestia ramaneau in acelasi loc si traiau in mici comunitati rurale.

Incepand din jurul datei de 1.200 d.Hr, ultima etapa a Epocii Fierului, au avut loc schimbari semnificative, cand pe platourile inalte si de-a lungul coastelor estice ale Africii de Sud au sosit noi valuri de populatii vorbitoare de nguni si sotho. Asezarile din perioada tarzie a Epocii Fierului se numara cu miile. Nou-venitii locuiau in unitati familiale extinse, alcatuite din colibe circulare si construiau ziduri de piatra care uneau aceste colibe, formand ingradituri pentru animalele domestice. Uneori, chiar si colibele erau construite din pietre asezate unele peste altele in forma de stup.

art history AfricaAceste asezari din perioada tarzie a Epocii Fierului au lasat in urma relicve materiale si artistice impresionante. In nordul extrem al tarii se prelucra fier, cupru, cositor si aur, iar asezarile faceau parte dintr-o retea de comert care se intindea pana la Oceanul Indian, Arabia si Orientul Indepartat. Carapacea de testoasa si fildesul erau schimbate pe textile, margele de sticla si portelanuri din China. Mormintele din varfurile dealurilor, pline cu artefacte de inmormantare, printre care si faimosii rinoceri de aur, ofera dovezi ale existentei unui sistem stratificat de clase in care oamenii simpli ocupau zona de la poalele dealului.

Aceasta cultura tarzie a Epocii Fierului bazata pe agricultura, cresterea animalelor si un oarecare comert a ramas cantonata in zonele arabile in care ploua in timpul verii sud-africane. Stilul de viata din aceste sate s-a dovedit extraordinar de stabil, ramanand in esenta neschimbat pana in secolul al XIX-lea. Dar incepand cu secolul al XVIII-lea expansiunea asezarilor europenilor dinspre Cape spre interior a adus dupa sine presiuni din ce in ce mai mari in favoarea schimbarii.

(Visited 39 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *