Intoarcerea neanderthalilor

Intoarcerea neanderthalilor

Ar fi etic ca oamenii de stiinta sa cloneze vechii hominizi?

Pentru moment, genomul Omului de Neanderthal este un sir abstract de miliarde de litere ADN stocate in baze de date de calculator. Dar ea starneste imaginatia publicului: ar putea oamenii de stiinta sa foloseasca aceasta amprenta genetica pentru a crea neo-neanderthalieni in carne si oase?

In viitorul nu prea indepartat, avansurile tehnologice in ingineria genetica ar putea permite ca acest vis sa devina realitate, spun expertii. Dar daca o astfel de inviere ar trebui sa se intample este o alta poveste.

De la nasterea din 1996 a oii Dolly, primul mamifer clonat din lume, oamenii de stiinta au inteles fenomenul si au facut progrese avansand pe acest teren necunoscut. Ei au clonat caini, pisici, sobolani, porci, vaci, printre alte specii. In 2003, cercetatorii din Spania au fost primii care au adus inapoi o specie pe cale de disparitie – ibexul din Pirinei, o capra de munte salbatica, dar care a trait doar pentru cateva minute.

Toate aceste exemple s-au bazat pe o tehnica numita de transfer nuclear. Incepand cu o celula intacta (proaspata sau congelata), a animalului dorit, oamenii de stiinta mai intai extrag nucleul.  Acest ou hibrid este apoi implantat in uterul unei surogat de sex feminin pentru gestatie, si voilà: surogatul da nastere la o clona.

Dar nu exista celule intacte de om de neanderthal. Decodarea genomului de Neanderthal a insemnat punerea cap la cap a fragmentelor de ADN din mai multe extrase de oase cu vechime de 40.0000 de ani, cu foarte multa migala. Deci, cum ar putea fi posibila clonarea?

In cartea sa din 2012, ReGenesis, geneticianul de la Harvard, George Church, propune o abordare diferita pentru clonarea animalelor disparute al caror genom a fost distrus sau pierdut. Aceasta incepe cu o celula sanatoasa a unei specii strans legate de cea clonata – un Neanderthal, de exemplu, ar putea incepe cu o celula stem de la un om modern. Folosind trucuri noi de inginerie genetica, cercetatorii ar putea face ajustari in ADN-ul celulei umane si astfel se va potrivi cu acel cod de Neanderthal.

Asta e mai greu decat pare, deoarece exista milioane de locuri in genomul respectiv, care sunt diferite in oamenii moderni si neanderthalienii. Desi tehnicile nu sunt inca sofisticate sau suficient de ieftine pentru a recrea inca un genom de Neanderthal, Church crede ca ideea este plauzibila. “Trecerea de la celule fabricate la crearea artificiala a intregului organism a avut succes la soareci, si nu e niciun motiv evident de ce aceasta ar esua la alte mamifere.”

Intrebari etice

Acesti pasi ar fi extrem de dificili. “Stim din experienta ca exista o rata de esec foarte mare”, spune geneticianul James Noonan de la Universitatea Yale.

In cazul ibexului de Pirinei, de exemplu, oamenii de stiinta spanioli au creat 439 de nuclee oua care contineau specia pe cale de disparitie “, dar doar 57 s-au dezvoltat in embrioni. Numai cinci au supravietuit pe durata completa a sarcinii, si doar unul s-a nascut.
Astfel, se vor obtine foarte multe mutatii si decese.

Chiar daca o astfel de clona ar supravietui, dilemele etice in a creste un Neanderthal ar fi complicate. Chiar daca in unele moduri ne seamana foarte mult, trebuie tinut cont de faptul ca acestia nu s-au adaptat si sunt o specie extincta. Poate ca nu i-a ajutat intelectul, ci doar forta fizica,  spune Trenton Holliday, un antropolog de la Universitatea Tulane.

Ca sa nu mai vorbim de parerea “ingrijorata” a Bisericii.

Insa noile descoperiri ne-ar putea ajuta in medicina, in tratarea bolilor auto-imune si cine poate sti…intr-un viitor mai bun si mai sigur.

(Visited 36 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *