Ingeri si demoni in istorie

Multe traditii si mitologii vorbesc despre fiinte invizibile din ceruri ce pot ajuta omul in lupta impotriva demonilor. Ingerii apar in multe religii de foarte mult timp.

Istoria umana are numeroase reprezentari de ingeri si demoni. Insa acestia au luat fiinta, asa cum stim noi astazi, doar sub influenta marilor religii abrahamice. Este foarte curios cum, dupa atata timp, in noua era a tehnologiei si digitalizarii, foarte multi oameni inca cred in existenta lor. Asta dovedeste substratul ancestral si memoria colectiva inca prezenta in substratul nostru mitologic.

De la Annunaki la ingeri pazitori, de la serafimi si heruvimi la ingeri razboinici, mitologia lumii le-a vazut pe toate. Demoni in mii de forma, de la demoni ai somnului, la cei care rapesc copiii, la sucubusi, demoni ai bolilor si diavolul suprem, Satan, imaginea raului intruchipat.

Oamenii au crezut in astfel de fiinte din vremuri apuse. Ingerii si demonii apar in mitologia din Sumer, Babilon, Persia, Egipt si Grecia Antica. Aceste creaturi au avut o influenta majora asupra ideilor religioase. Textele sumeriene predateaza biblia si astfel influentele sunt mult mai vechi.

 

Cititi si despre:

 

Cati oameni cred in ingeri, stafii si fantome?

 

Despre ingeri, fiinte celeste nemuritoare: cine sunt si ce vor?

 

Lilith, regina demonilor

 

Ingerii, fiinte celeste, dar si razboinici neasemuiti

Multi oameni inca cred in existenta fiintelor spirituale ce servesc ca intermediari intre Dumnezeu si om. Deasemenea, multe religii le-au ridicat altare si le venereaza intr-un fel sau altul. Intr-un fel, putem spune ca aceasta credinta in entitati spirituale este parte a unei mosteniri comune umanitatii. Pentru a explica anumite fenomene ale caror cauze nu le puteau descoperi, mintea umana a stramosilor nostri era natural inclinata sa le gaseasca explicatii misterioase, chiar supranaturale. Astfel, aceste fiinte invizibile au fost imputernicite pe nedrept, sau fara sa stie, de diferite lucruri inexplicabile fara stiinta in acele vremuri. Depinzand de natura efectelor produse de aceste fiinte spirituale, oamenii le-au impartit in doua categorii: bune sau rele.

Aceste speculatii, pot spune religiosii, au fost confirmate de revelatiile pozitive din iudaism (Vechiul Testament), din crestinism (Noul Testament) si din islam (Coran).

Vechiul Testament numeste ingerii “mesageri“. Aceste fiinte spirituale create de Dumnezeu, ce formeaza un fel de curte, sunt mesagerii lui. Ei furnizeaza diferite informatii si au functii de protectie sau pedepsire a oamenilor rai si vicleni. A fost spus adesea ca aceasta credinta in ingeri s-a raspandit printre evrei in timpul exilului din secolul al VI-lea i. Hr. In contact cu religia babiloniana au fost “imprumutate” anumite trasaturi. Totusi, ei apar in multe povesti chiar de la Geneza, precum povestile legate de Sara, Lot, Hagar, Abraham, Iacob.

Insa acest cult va imprumuta mult din religia babiloniana si, mai tarziu, din mithraism.

Demonii, spiritele rele ale antichitatii

Pe langa ingeri, alte fiinte spirituale, demonii, incercau sa raneasca oamenii. In special, prin impingerea lor spre rau, si, mai tarziu, spre pacat. Sarpele din Geneza pare a fi simbolul unei asemenea entitati demonica.

Ingerii rai, al caror lifer este diavolul, Satan, sunt responsabili pentru ocaziile in care l-au tentat pe Iisus si pentru tradarea lui Iuda. Ei incearca sa-si castige alti discipoli, in viziunea crestinilor, si sa-i slabeasca pe acestia pentru a-i condamna in focurile eterne ale iadului.

In alti termeni, diferiti desigur, cuvantul “demon” face referire la “spiritele necurate”. In Noul Testament se face referire la spiritele rele responsabile pentru diferite boli, in special pentru cele mentale. Chiar daca stiinta moderna a atribuit aceste boli unor cauze naturale sau genetice, aceasta confirma credinta ca anticii credeau ca spiritele rele sunt vinovate pentru astfel de boli. Deasemenea, se credea ca Iisus si discipolii sai pot vindeca oamenii de acesti demoni. Acesti demoni invadau mintile slabe si ii persecutau pe oameni. Pana si rugaciunea centrala, esentiala in crestinism, “Tatal nostru”, vorbeste de aceasta frica ancestrala, implorand zeul sa ii apere de “cel viclean”.

Urmand Noul si Vechiul Testament, si poate chiar sub influenta lor, Coranul aminteste frecvent de ingeri si vorbeste despre o doctrina similara cu cea a iudaismului si crestinismului. Acest punct al doctrinei este insa considerat chiar mai important. “Un om bun este acela care crede in Allah si in Ultima Zi si in ingeri si in Scriptura si in profeti” spune un verset al Coranului. Din contra, “infidelul” este definit ca cel care este inamicul lui Allah, al ingerilor sai, al apostolilor, Gabriel si Mihail. Deasemenea, existenta raului si a diavolului nu este pusa sub intrebare. Pentru ca diavolul l-a tentat pe Adam si el continua sa insele si sa ademeneasca oamenii.

Diavolul, fie ca ne place sau nu, la fel ca si ingerii, fac parte din mostenirea noastra comuna, din istoria noastra.

De-a lungul veacurilor, teroarea, foamea, bolile, l-au transformat pe umilul sarpe din Eden sa devina un dragon gigantic si fioros. Autorii grimoarelor si influenta Evului Mediu intunecat a ridicat pe noi culmi imaginatia umana in privinta reprezentarii ingerilor si a demonilor.

 

 

 

 

(Visited 120 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *