Hefaistos – zeul mestesugarilor

Hefaistos sau Vulcan, fiul lui Zeus si Hera, schiop, neiubit de tatal si de mama sa, acesta a luat-o de sotie pe cea mai frumoasa dintre zeite, pe Afrodita, care l-a inselat cu fratele lui, Ares, ca si cu alti zei si muritori. A fost insa iubit de Charis, Gratia prin excelenta, si de multe alte femei deosebit de frumoase. Tovarasele lui au fost intotdeauna fermecatoare. 

Hefaistos

Hefaistos – zeul mestesugarilor

Patron al mestesugurilor legate de foc, Hefaistos stapaneste peste lumea iscusita a fierarilor, aurarilor, a faurarilor. Il vedem muncind din rasputeri la nicovala pe care bate si slefuieste arme pentru zei si eroi. Scuturi stralucitoare, armuri neintrecute, bijuterii, fibule, bratari, arme nepretuite, coliere pentru zeite si muritoare frumoase, broaste si lacate, trepiede pe roti, obiecte care se misca singure animate de vointa lui. Deasemenea, el este zeul sculptorilor si artizanilor, fierarul zeilor. A fost venerat in centrele industriale din Grecia, indeosebi la Atena. Cultul sau a inceput la Lemnos. Atributele sale sunt ciocanul fierarului, nicovala si o pereche de clesti. 

Absolut toate obiectele magice pomenite in Iliada provin din atelierele lui: casca inaripata si sandalele lui Hermes, armura lui Aegis, faimosul brau al Afroditei, armura lui Ahile, carul lui Helios, arcul si sagetile lui Eros, lei si caini din aur si argint care prindeau viata. In unele versiuni, Promoteu fura focul din forjele lui Hefaistos.

In grupa marilor zei olimpieni, Hefaistos este stapanul elementului foc si al metalelor. Armele lui sunt flacarile, metalul topit si drugii incandescenti. Zeu al metalurgiei, el domneste peste vulcani, unde isi are atelierele si lucreaza cu ajutoarele lui, ciclopii. El este printre zei ceea ce este un Dedal printre oameni: un inventator pentru care niciun miracol tehnic nu este imposibil. 

Hefaistos - zeul mestesugarilorTrei legende, din epoci diferite, caracterizeaza rolul atribuit acestui iscusit mester, cum il numeste Homer: el ar fi ajutat la nasterea Atenei, inchisa in creierul lui Zeus, deschizandu-i acestuia capul cu o lovitura de secure; la porunca lui Zeus, l-a pironit pe Prometeu pe o stanca in Caucaz; in sfarsit, ar fi plamadit din lut trupul Pandorei, prima femeie. Foarte cunoscuta este si scena intoarcerii lui Hefaistos in Olimp, singurul zeu exilat care s-a intors vreodata.

Aceste trasaturi ne ingaduie sa desprindem valoarea simbolica a mitului. Infirm, schiop de ambele picioare, Hefaistos dezvaluie o dubla slabiciune spirituala. Perfectiunea tehnica a lucrarilor lui ii este deajuns. Valoarea si utilizarea lor in latura sa morala il lasa indiferent. El il inlantuie pe Prometeu, ii face de ras pe Afrodita si Ares, isi imobilizeaza mama pe un tron de aur. Pe de alta parte, el isi incarca lucrarile cu o forta magica, ceea ce ii da putere asupra celor ce se vor sluji de ele:

Hefaistos este tehnicianul care abuzeaza de capacitatea sa creatoare spre a-si impune vointa in domenii ce nu-i sunt proprii. Cu lucrarile lui de metal, el rapeste frumuseti vii. Magia ispravilor lui il conduce pe acest napastuit fizic la cele mai mari succese amoroase. El se inrudeste cu acei zei legatori din India si din lumea celtica, dar se deosebeste de acestia si le este totodata superior prin faptul ca puterea sa consta atat in a insufleti lucruri neinsufletite, cat si in a imobiliza fapturile vii, precum si in a da miscare si viata materiei moarte, pe care este in stare sa o prinda in legaturi de neinfrant. Asa cum il zugraveste Homer – “gafaind uriasul se scoala, schiop el fiind; picioarele-si deapana slabe sub dansul” – Hefaistos n-a incetat sa caute o compensatie. Daca si-a platit priceperea cu integritatea fizica, dupa o lege adesea exprimata in mituri, el si-a razbunat infirmitatea prin succese fara seaman in domeniile mestesugurilor si amorului. Dar daca si-a cultivat iscusinta de a face, si-a neglijat iscusinta de a fi. 

Hephaestus_Vulcan_Greek_God_Art_03_by_veritas71Hefaistos a asigurat victoria focului asupra apei, dar nu armonia elementelor. El reprezinta elementul de foc in deplina stralucire a fortei lui atotbiruitoare. Infirmitatea lui a fost considerata ca un simbol al dublei lui naturi, ceresti si pamantesti, sau ca imaginea aspectului flacarii. Dar tot Hefaistos este onorat printr-un poem orfic care-l implora pe zeu sa prefaca in suflu datator de viata tot ce e flacara in univers. In acest sens, el este legat de cultul de mistere tracic Kabeiroi. Mai gasim alte paralele in Ugarit – Kothar-wa-Khasis si in mitologia nordica – Wayland Fierarul. Acesta este, fara indoiala, sensul suprem al simbolului sau, demiurgul grec fiind asimilat zeului egiptean Ptah – zeu al mestesugarilor.

(Visited 58 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *