Biografiile eroilor indieni sunt uimitoare. Nu stiu daca ii putem numi eroi pe acei oameni care au luptat pentru pamanturile lor. Impotriva abuzurilor, impotriva albilor, impotriva revolutiei industriale ce le distrugea teritoriul si alunga vanatul.

Omul Alb, violenta si lacomia sa au fost cei mai mari dusmani ai indienilor nativ-americani. S-au scris povesti cu sange in noile teritorii, povesti pe care ar trebui sa ni le amintim ca lupta pentru libertate.

Inainte de venirea colonistilor, americanii nativi se intinsesera pe intregul continent. La inceput pelerinii i-au tratat cu respect si frica. Apoi, prietenesc. Multi si-au facut frati pe noul continent. In cele din urma, bolile si moravurile i-au distrus. Istoria lor are multe importante figuri.

Norul Rosu 1822-1909

Unul dintre cei mai buni razboinici pe care i-a vazut tribul Lakota (Sioux). El a infruntat fara teama armata americana. Numele sau sioux este Makhpiya Luta. Si-a condus fratii in ceea ce avea sa se numeasca Razboiul Norului Rosu. S-a luptat pentru drepturile sale in zona din nordul statului Wyoming si sudul statului Montana. A rezistat pana in momentul rezervatiilor cand si-a condus oamenii.

Cochise 1815-1874

Unul din cei mai mari si importanti sefi ai natiunii apasilor este Cochise. Numele sau se pronunta K-you Ch-Ish. Mai bun si mai renumit ca si Cochise nu a fost decat Geronimo, legenda in sine. El a dat natiunii sale importanta si semnificatie istorica. Cochise este adesea descris ca imaginea indianului perfect: plin de muschi, cu spatele lat si parul sau lung negru purtat in coada.

Cochise si-a ridicat poporul pentru a lupta impotriva mexicanilor si americanilor ce le ocupau teritoriile in secolul al XIX-lea.

Squanto 1581-1622

Aceasta este povestea unui indian care i-a ajutat pe colonisti. Si nu i-a picat deloc bine. Indianul i-a ajutat pe pelerini in timpul primei lor ierni. Indienii Patuxet condusi de Tasquantum (Squanto) s-au imprietenit cu pelerinii si i-au ajutat.

In 1608, Squanto si altii au fost rapiti de Georgie Weymouth si dusi pe vase in Anglia. Desi pana la urma si-au castigat traiul acolo si au invatat limba engleza. Squanto a reusit in cele din urma sa se intoarca acasa in 1613 la bordul navei John Smith. Si-a gasit tribul complet distrus de boli.

Crazy Horse 1840-1877

Numele Lakota al maretului conducator a fost Thasuka Witko, adica Calul-sau-este-nebun. Acest indian nativ-american a fost nascut cu acest nume. Cha-O-Ha inseamna in limbajul indienilor lakota: “in salbaticie”. A fost numit adesea “Cretul” datorita parului sau. In Marele Razboi Sioux din 1876, Crazy Horse, Calul Nebun, a condus un grup de aproape 1500 razboinici lakota si cheyenne intr-un atac surpriza impotriva generalului George Crook. Generalul conducea 1000 de englezi si 300 de razboinici indieni crow si shoshone. Batalia, desi nu s-au pierdut multe vieti, aproape l-a impiedicat pe Crook sa se intalneasca cu generalul Custer. Daca ar fi fost aici poate batalia de la Little Bighorn s-ar fi terminat altfel. Insa natiunea indiana era deja condamnata. Crazy Horse s-a opus in continuare guvernului american si felului in care acestia intelegeau “problema indiana”.

Crazy Horse nu a acceptat niciodata sa i se faca o fotografie. Conform credintei indiene, ii era frica ca i s-ar fi furat sufletul.

Sacajawea 1788-1812, indianca explorator

Sacajawea este cunoscuta pentru ca i-a acompaniat pe Meriwether Lewis si William Clark in calatoria de explorare Corps of Discovery in statele din vest in 1806. Era nascuta intr-un trib shoshone ca Agaidika, “Mancatoarea de Somoni” in 1788.

In februarie 1805, dupa ce s-a intalnit cu Lewis si Clark, Lewis a asistat la nasterea fiului ei, Jean Baptiste Charbonneau. Fata ei apare astazi pe dolarul american.

Will Rogers 1879-1935, un cowboy indian

Born William Peen Adair Rogers, un cowboy cherokee, poreclit “Will” a devenit cunoscut ca actor. filantropist, comic si un candidat prezidential. Cunoscut ca fiul favorit al statului Oklahoma, Rogers s-a nascut intr-o familie indiana respectata. A invatat calarie de mic si folosirea lasoului. Folosea lasoul atat de bine incat a intrat in Cartea Recordurilor pentru aruncarea a trei sfori in acelasi timp – una in jurul gatului unui cal, a doua in jurul calaretului si a treia in jurul picioarelor calului. A calatorit in jurul lumii de cateva ori, a facut 71 de filme (50 filme mute) si a scris mai mult de 4000 de rubrici la ziare. A devenit un indian faimos si a murit intr-un accident de avion in 1935.

Liderul spiritual Pontiac 1720-1769

Pontiac a fost cunoscut in limbajul ottawa ca Obwandiyag. Seful indian Pontiac este cunoscut pentru apararea regiunii Marilor Lacuri de trupele britanice invadatoare in ocupatia din 1763. Pontiac si 300 din razboinicii sai au incercat sa ia Fortul Detroit prin surprindere. In revolta lor 900 de razboinici indieni au luat cu asalt fortul la Batalia Bloody Run. Desi istoric este o figura impresionanta, multi nu sunt inca siguri de importanta lui reala. Nu se stie daca a fost un lider sau un executant. A fost asasinat in 1769 de un indian peoria in Illinois.

A devenit unul dintre cei mai faimosi lideri ai tribului ottawa. A fost membru al Consiliului Celor Trei Triburi: ottawa, potawatomi si ojibwa (chippewa). Aceste triburi au avut o relatie comerciala si politica foarte stransa cu francezii. Asadar, s-au aliat cu acestia impotriva britanicilor in Razboiul franco-indian din 1754-1763. Pontiac a condus victoria din 1755 impotriva generalului Braddock. Insa francezii au pierdut in final. Noua Franta a dost luata de britanici, iar englezii au ocupat zona Ohio si Marile Lacuri. Indienii au fost tratati ca inamici invinsi.

Ultimul lider apas Geronimo 1829-1909

Geronimo (Chiricahua: “cel care casca”) a fost o figura proeminenta ca lider al indienilor nativ-americani din natiunea Chiricahua apasa. El si-a aparat oamenii impotriva limitarilor guvernului american mai mult de 25 de ani. Geronimo a spus mereu ca el nu este un sef tribal. Dar a fost un lider militar. Ca apas din tribul Chiricahua, era si un lider spiritual. A dus multe raiduri si actiuni razboinice impotriva mexicanilor si, mai tarziu, a gruparilor americane. Geronimo a luat 6 neveste, o traditie apasa. A pus la cale ceea ce avea sa fie cunoscut ca ultima si cea mai mare revolta nativ-americana. Pana la urma a fost nevoit sa se mute intr-o rezervatie si sa apara la balciuri, targuri si scoli.

Din 1850 pana in 1886, Geronimo s-a aliat cu alte tri grupari ale apasilor Chiricahua: Tchihende, Tsokanende si Nednhi. Au rezistat si au intreprins raiduri in zona Arizonei si New Mexico. A inceput un adevarat razboi intre armata americana si apasi. El s-a incheiat cu razboiul din Mexic in 1848. Nu a fost un sef militar, doar 30 pana la 50 de apasi il urmau. Dar Geronimo a fost Liderul. S-a predat de trei ori pana sa se potoleasca. In 1886 a ridicat toata rezervatia la lupta. S-a predat ultima oara locotenentului Gatewood, un vorbitor de apasa absolvent al West Point ce ii castigase respectul. A fost tratat ca prizonier de razboi. Intregul trib Chiricahua  a fost apoi mutat in Florida. Nu i-a mai fost permis niciodata sa se intoarca pe pamanturile natale. O natiune murea prin sangele lui Geronimo.

O imagine din secolul al XIX-lea cu marii lideri indieni ai momentului: Little Plume ( Mica Pruna din tribul Piegan), Buckskin Charley (tribul Ute), Geronimo (tribul Chiricahua din natiunea apasilor), Quanah Parker (tribul comansilor), Hollow Horn Bear (din tribul Brulé al Siouxilor), si American Horse (din tribul Oglala al Siouxilor)

Tecumseh 1768-1813

Un lider shawnee al carui nume inseamna “Pantera din Cer”. Tecumesch a devenit rapid cunoscut ca cel care unea triburi separate si ii facea sa reziste impotriva sistemului american. Sa lupte pentru ceea ce era al lor. In 1805, a avut loc o renastere religioasa, o miscare a indienilor americani condusa de Tenskwatawa. Acesta a cerut indienilor sa respinga caile si civilizatia engleza si sa nu mai isi dea pamantul americanilor. Opunandu-se lui Tenskwatawa  a fost liderul shawnee, Copita Neagra ce lucra sa mentina o relatia cordiala cu SUA. Pana in 1808, tensiunile au crescut si l-au fortat pe Tenskwatawa si Tecumesch sa se mute mai departe in nord-vest. Aici au pus bazele satului Prophetstown langa Battle Ground, Locul Bataliei, Indiana. A murit in razboi in 1812.

Sitting Bull 1831-1890

Sitting Bull (Sioux: Tatanka Iyotake) a fost numit prima oara Slon-he, adica “cel incet”. El a fost un indian lakota din tribul Hunkpapa, un vraci si un om sfant. Este faimos in istoria americana si in istoria indienilor nativ-americani. In special pentru victoria sa majora impotriva generalului Custer de la Little Bighorn. Premonitiile sale de infrangere a armatei americane au devenit realitate. Chiar si astazi, numele sau este sinonim cu magnifica cultura nativ-americana. Este considerat unul dintre cei mai faimosi indieni.

Batalia de la Little Bighorn: Ultima reduta a generalului Custer.

La Little Bighorn, marele razboinic indian Sitting Bull, liderul lakota, l-a ingenuncheat pe Custer in 1876. Indieni sioux, cheyenne si arapaho pulus alte triburi mai mici au lasat diferentele la o parte si au luptat impreuna. Abuzati de guvernul american, indienii s-au strans cu miile. Generalul George Custer a mers impreuna cu 700 de soldati din Cavaleria a VII-a la anihilare. Pe 25 iunie 1876, capitanul Myles Walter Keogh a dat ordinul de atac. Din intregul contingent doar calul acestuia a supravietuit. Numele sau era “Comanche”.

Custer isi castigase reputatia de macelar profesionist impotriva tribului kiowas si cheyenne in campiile sudice. Dar Sitiing Bull nu conducea femei, nici copii. Se crede ca generalul Custer dorea sa candideze ca presedinte, si a vazut in aceasta batalie sansa lui spre o accesiune rapida. Unii sustin ca generalul nu a respectat ordinele de a se intalni cu trupele de suport inainte de atac. Si- af fortat oamenii si asta s-a terminat tragic.

Dansul razboinic al Fantomelor 1890-1891

Sitting Bull a fost ucis pentru ca a raliat triburile sioux. Si pentru miscarea Dansului Fantomelor. Miscarea a fost reinviata in Nevada in 1888 de samanii paiute. Dansul Fantomelor era parte dintr-o ceremonie mistica destinata sa restabileasca cultura indiana si sa restaureze mediul la cum fusese el inainte de colonisti. Se credea ca dansul ajuta la recuperarea bogatiilor, la intoarcerea bizonilor si la refacerea legaturii cu stramosii. Promitea si inghitirea albilor de pamant.

Sitting Bull spunea: “Omul alb stie sa faca orice, dar nu stie cum sa le distribuie”.

Marele razboinic Black Hawk 1767-1838

Soimul Negru nu este un sef tribal traditional. Chiar dupa ce a mostenit un titlu de vraci. Soimul Negru a devenit cunoscut mai degraba ca un sef de razboi. In tribul sau sauk, numele sau Makataimeshekiakiak inseamna  “fii un mare soim negru”. In timpul razboiului din 1812, Soimul Negru a devenit un adversar puternic si redutabil. A luptat prima oara de partea englezilor. Apoi a condus o grupare de indieni sauk si fox impotriva locuitorilor din Illinois si Wisconsin. A murit in cele din urma in Iowa. Legenda sa este tinuta vie de legatura sa de rudenie cu Jim Thorpe.

Black Hawk si-a ucis primul oponent la 15 ani. Era vazut ca un mare razboinic in tribul sau ce tinea la mare rang aceasta clasa. A purtat vopsea de razboi si pene. Si-a demonstrat valoarea in luptele cu alte triburi ca sauk si fox. Hawk s-a aliat cu britanicii si a castigat luptele impotriva americanilor.

S-a insurat cu Pasarea Cantatoare in 1812, dar a avut o singura sotie. O migratie pasnica spre Illinois de 1000 de indieni sauk si fox a fost vazuta de generalul Atkinson ca o invazie armata. Asa incepe razboiul lui Black Hawk din 1832. La inceput indienii inving, apoi sunt invinsi la Bad Axe, Wisconsin. Se va preda si tribul sauk va ceda toate teritoriile statului american. A fost tarat ca prizonier de razboi si aratat peste tot ca un trofeu.

Sequoiah 1767-1843

Desi nu se cunoaste locul exact al mortii si nasterii lui Sequoiah, el este cunoscut prin traduceri si povestile spuse la gura focului.

Relatarile istorice nu sunt foarte exacte, insa se crede ca a crescut cu mama sa in Tuskegee, Tennessee. Sequoyah ( S-si-quo-ya in limba Cherokee) cunoscut ca George Guess, Guest sau Gist, era un argintar care a inventat un sistem de scriere pentru cherokee, fapt ce i-a dat un loc bine meritat in istorie.

Pocahontas, o frumoasa indianca cucereste Londra 1595-1617

Pocahantas este deja o legenda. Iar legendele sunt mereu modificate si recreate. Disney si-a luat cam multe libertati in a recrea felul in care arata Pocahantas.

Imaginea pe care o avem astazi in minte este mult diferita de original. Desi filmul este in multe privinte gresit, apar si unele adevaruri. Pocahantas este o femeie indianca ce s-a maritat cu un englez pe nume John Rolfe, crescator de tutun. A devenit o celebritate in Londra in ultimii ani ai vietii sale. Era fiica unui Wahunsunacock, Sef sau imparat Powhatan. Acesta prezida penste o regiune compusa din aproape toate triburile din Virginia (numita atunci Tenakomakah). Numele sale formale erau Matoaka si Amonute. Pocahantas era un nume de alint. In ultimele sale zile si-a schimbat numele in Rebecca Rolfe, alegand sa traiasca un trai englez si abandonandu-si cultura nativ-americana.

Nascuta in Virginia, langa Jamestown, Pocahantas a fost fiica liderului a peste 30 de triburi. Mama sa a murit la nastere. Avea alti 26 de frati. Se mai numea si “Matoak” adica “Rasfatata“. Erau folosite porecle pentru ca numele erau tinute secrete datorita superstitiilor. Era Printesa tatalui ei, preferata sa. Istoricii cred ca povestea salvarii lui John Smith e doar un mit. In Anglia a cunoscut-o pe Regina Anne si Regele James. A murit de tuberculoza si ingropata in Anglia la Kent.

S-a maritat cu un razboinic pe nume Kocoum in 1612, dar nu mai exista alte informatii. La 17 ani a fost rapita de un capitan pentru rascumparare.

Hiawatha si legenda pacii

Henry Wadworth Longfellow a scris povestea “Cantecul lui Hiawatha”. Cantecul devenit legenda este bazat pe un indian nativ-american. Desi nu se cunosc prea multe despre adevaratele evenimente istorice in care Hiawatha a fost implicat, stim ca era un mare pacificator si un ghid spiritual.

Cunoscut ca AyenwathaAiionwatha in limbaj onondaga, a fost un lider pre-colonial si cofondator al Confederatiei Irocheze. Depinzand de versiunea cunoscuta, a fost liderul poporului onondaga sau mohawk. Altii cred ca ambele sunt adevarate. Potrivit altor versiuni, s-a nascut in primul trib si a fost adoptat apoi de mohawk.

Hiawatha era un urmas al Marelui Pacificator Deganawida, un profet al neamului huron si lider spiritual care a propus unificarea popoarelor irocheze. Aceste popoare aveau o mostenire comuna si limbaj similar. Marele Pacificator era o prezenta spirituala convingatoare, dar a fost constrans de efectele evanghelizarii. Profetiile sale nu au reusit sa-si atinga telul pe deplin. Insa germenele unei uniuni fusese plantat. Hiawatha, un orator abil si carismatic, impreuna cu o mama a clanului numita  Jigonhsasee au fost principalii care i-au convins pe membrii tribului Senecas, Cayugas, Onondagas, Oneidas si Mohawks sa accepte viziunea profetului. Cele Cinci Mari Natiuni au stat pentru prima oara impreuna si asa s-a nascut Confederatia Irocheza. Indienii erau iarasi un intreg. Si, pentru o vreme, valurile colonizatorilor s-au lovit de maretul zid. Natiunea indienilor tuscarora s-a alipit si ea Confederatiei in 1722. Cele Cinci au devenit Cele Sale Natiuni.

Celebra Centura a lui Hiawatha are culoarea purpuriu. Culoarea reprezinta cerul si universul care ne inconjoara, iar albul reprezinta puritatea si Mintea Buna (ganduri bune, iertare si intelegere). Centura sa simbolizeaza Cele Cinci Natiuni de la vest la est in teritoriile lor de-a lungul statului New York:

  • Seneca (pazitorul intrarii vestice),
  • Cayuga (Oamenii Mlastinilor),
  • Onondaga (Pazitorii Focului),
  • Oneida (Oamenii Pietrei in Picioare)
  • Mohawk (pazitorul intrarii estice)

In centrul acestei imagini simbolice se afla un copac sau o inima. Linia nu are sfarsit, fiecare natiune este separata, cu propria identitate, dar unite de acelasi scop. Centrul este protejat din toate partile. Centrul este natiunea onondaga, capitala Ligii si casa consiliului central al focului. Pe tarmul lacului Onondaga a fost plantat mesajul pacii si securile razboiului au fost ingropate. Din acest copac au rasarit patru radacini albe, mesajul unitatii in cele patru directii.

 

.

 

(Visited 54 times, 1 visits today)