Dupa filmul “Conan, barbarul” au existat multe altele ce au urmarit aceleasi idei in anii ’80. Cel mai bun dintre ele a fost cu siguranta “Beastmaster” – Stapanul animalelor. Dar, Stapanul animalelor (jucat de Marc Singer) putea vedea prin ochii animalelor si le putea controla atunci cand avea nevoie de ajutor. Preotul malefic Maax (Rip Torn) ii tinea tatal prizonier, ca si pe iubita sa Kiri (Tanya Roberts, care a jucat ulterior in Sheena, regina junglei).

Von intalni personaje ciudate, popoare antice fictive, oameni-lilieci, bersekiri si multe alte ciudatenii. Magia nu este nici ea lasata deoparte. Regizorul si scenaristul este Don Coscarelli, cel care a realizat si horror-ul “Fantasma“.

Un film din 1982 ce urmareste un scenariu mitologic:

  • un copil furat de la sanul mamei sale de o vrajitoare,
  • o profetie a unui copil ce va invinge raul si isi va elibera poporul,
  • copilul creste si deprinde abilitati supranaturale,
  • invete sa lupte intr-un mic sat,
  • satul este distrus de razboinicii unui mare vrajitor.
  • calatoria de initiere
  • ajutorul animalelor
  • lupta cu vrajitorul

 

Asa incepe povestea razbunarii lui Dar si drumul sau, aventura in care va calatori si va deveni rege, luandu-i locul tatalui sau si invingandu-si demonii, dar si pe cel care i-a jurat moarte. Puteti regasi acelasi scenariu in basmele epice precum Harap Alb, dar si in alte calatorii precum cele ale lui Hercule, Odiseu, Osiris si alti zei-eroi.

Daca Conan a fost un amestec de mitologia pagana cu mitologia greaca, Beastmaster pare sa se inspire din mitologia si religia mai multor popoare, in special cea animista.

Asemanari si comparatii intre Stapanul animalelor si Conan, barbarul

Exista foarte multe asemanari intre Beastmaster si Conan, barbarul. Iata unele dintre cele mai importante:

  • In primul rand, ambii isi vad ca si copii familia si satul distruse de zeloti.
  • apoi, protagonistii ratacesc prin lumea cruda si rece cu ecoul vocii tatalui lor in minte.
  • ambii isi vor gasi sabia in mainile unui cadavru.
  • principalul personaj negativ este liderul unui cult religios.
  • cele doua filme se incheie cu o lupta epica pe un templu in forma de piramida

 

Cu toate astea, exista si foarte multe elemente originale in film. Cele mai importante numara abilitatea personajului principal de a vorbi si comunica telepatic cu animalele. Alaturi de eroul Dar avem doi dihori, un tigru negru si un vultur care il insotesc mereu. Ei reprezinta cutezanta, puterea si ochii lui Dar. Dinamica intre animale si erou este deasemenea foarte interesanta. Animalele il ajuta, dar si invers. In aceste locuri magice, spectatorii vor intalni tot felul de creaturi ciudate. Omul-liliac, cel care suge sangele si carnea victimelor sale, le invaluieste in aripile sale, apare si mai tarziu, ca idee, in scrierile lui Robert Jorda – Roata Timpului.

Intr-adevar, Stapanul animalelor din 1982, dar si continuarile sale (precum serialul) nu se ridica la inaltimea filmelor moderne. Nu are un buget mare si nici efecte speciale spectaculoase. Insa pentru pasionatii genului, filmul este un must. Ne face sa ne gandim la acele seriale din anii ’90 sau la benzile desenate.

Filmul se incadreaza in genul “sabie si magie”, dar se inspira foarte mult si din mitologie.

Mitologia si zeii vanatorii

Spre exeplu, Khonvoum, este zeul suprem la poporul african Mbuti din centrul Africii. El este “vanatorul“. Zei ai padurii apar si la populatia Yoruba din vestul Africii. Daca extindem putin peisajul, vom gasi astfel de zei si in Woden, liderul Vanatorii Salbatice, in zeii azteci Mixcoatl, ca zeu al vanatorii.

Vanatoarea si animalele salbatice erau un subiect foarte dezbatut in mitologii. Vechile populatii pretuiau zeii si spiritele padurii. In mitologia celtica, Cernunnos este zeul fertilitatii si al vanatorii, descris cu coarne. Nodens este zeul vanatorii si cainilor de vanatoare, iar Flidais este zeita vanatorii si animalelor salbatice.

Sa nu uitam nici de Neith, zeita razboiului si vanatorii la egipteni, Pakhet, zeita-leu si Wepwawet. La fel, in mitologia finlandezilor avem zeita vanatorii si padurii personificata de Mieilikki. In mitologia greaca ii avem pe Actaeon, Aristaeus si Artemis ca zei legati de vanatoare, luna, si animale salbatice. Chiar si hititii il aveau pe Rundas, zeul vanatorii si norocului. Iar stramosii nostri traci o aveau pe zeita Bendis.

 

Motivul “stapanul animalelor” in mitologie

 

Stapanul sau Lordul animalelor este un motiv antic intalnit in arta. Este foarte raspandit in Orientul Apropiat si in Egipt. Figura este de obicei un barbat, iar animalele pot fi reale sau fantastice. Pot aparea si alte elemente precum coarnele sau parti dintr-un animal. Daca nu apare descris cu atribute divine, este vorba despre un erou. Apare la foarte multe culturi, iar motivul apare pana si pe sigiliile Ahemenizilor cu simbolul de “rege“.

Figurile apar inca din mileniul al IV-lea i. Hr. Uneori animalele sunt salbatice, apoi, spre mileniul al III-lea i. Hr. apar imblanzite. Motivul trece pe la egipteni, apoi in Mesopotamia, valea Indusului pana ajunge la celti, in Danemarca si Tracia. Motivul apare si in epoca medievala.

Cateodata ne confruntam cu Stapana animalelor. La babilonieni apare Enkidu, o figura centrala in epopeea lui Ghilgames. Figura coboara din epoca de piatra unde este posibil sa fi fost interpretat ca zeitate a padurilor.

 

 

 

 

 

(Visited 21 times, 1 visits today)