Numerosi zei si oameni apar ca Fiii lui Odin sau Wotan in mitologia nordica. In general, ca odrasle ale lui Odin, pe langa celebrii zei vikingi Thor si Baldur, mai apar si zeii minori, Vidar, Vali si Ve. In textele germanice si cele in engleza veche, in povestile vikinge si in poeme ni se vorbeste despre acesti zei.

In alte povesti islandeze ii intalnim si pe Heimdall, Bragi, Tyr si Hodr sau Hermod ca fii ai lui Odin, dar si alti regi si razboinici scandinavi care pretindeau ca sunt descendenti directi ai maretului Odin. Asa isi explicau originile regii norvegieni, danezi si suedezi.

 

Vidar, zeul razbunarii la vikingi

In mitologia nordica, Vidar, fiul lui Odin, tradus ca si “lider intelept”, este un zeu Aesir asociat in general cu razbunarea. Vidar este descris ca fiul lui Odin cu ginganta Jotun numita Gridr. Profetia ne spune ca acesta isi va razbuna tatal, pe Odin, ucigand lupul Fenrir cand va sosi Ragnarok, sfarsitul lumii.

Vidar apare in Edda poetica scrisa in secolul XIII ca invingandu-l pe Fenrir. Exista multe teorii care inconjoara misterul privind figura si rolul acestui zeu, cele mai multe legandu-se de vechi ritualuri indo-europene.

În Edda poetica, Vidarr este mentionat în poeziile Voluspa, Vafthrudnismal, Grimnismal si Lokasenna. In acestea, o volva (un fel de preoteasa clarvazatoare la vikingi) ii spune lui Odin ca Vidarr isi va razbuna tatal la venirea Ragnarokului lovindu-l pe Fenrir in inima. Tot aici ni se spune ca cei doi fii ai lui Odin, Vidar si Vali, vor supravietui sfarsitului lumii in “templele zeilor“, dupa ce focul lui Surtur va distruge lumea si se va stinge. Vidar va rupe falcile uriasului lup Fenrir in lupta. Tot aici sunt pomeniti si fiii lui Thor, Magni si Modi, care vor prelua ciocanul tatalui lor.

Vidarr este mentionat în cartea Gylfaginning ca un zeu pe tron, „zeul tacut” cu un pantof gros, aproape la fel de puternic ca zeul Thor. Tot aici se mentioneaza ca zeii se bazeaza pe el în momentele grele de rascruce. In aceasta povestire, Vidar apare rupandu-i falcile lupului Fenrir cu mainile goale. Isi foloseste si acel “pantof gros” despre care nu intelegem nimic fara contextul potrivit.

In legendele vikinge se credea ca pielea folosita in plus pentru a face pantofi si incaltaminte, in general de la varf si calcaie (incaltamintea se facea din piele) trebuia datorata zeului Vidar. Acesta strangea toate aceste resturi si isi facea cel mai mare pantof vazut vreodata. Acest pantof il va ajuta sa il infranga pe imensul Fenrir. Iar vikingii, cum credeau cu tarie in zeii lor le ofereau mereu asistenta. Un pantof care fusese confectionat pentru acest moment. A fost cel mai puternic si mai rezistent dintre toti pantofii si, cu siguranta, încarcat si cu proprietati magice.

Vidar va mai primi si alte denumiri ciudate:

  • „posesorul pantofului de fier”
  • „dusmanul si ucigasul lui Fenrisulf ”
  • „razbunarea zeilor”
  • “fiul lui Odin “
  • “frate al Æsirului”

Crucea Gosforth de la mijlocul secolului al XI-lea, situata în Cumbria, Anglia, si Crucea Kirk Andreas din Insula Mann au fost descrise ca reprezentând o combinatie de scene din Ziua Judecatii crestine si Ragnarokul pagân.  Crucea prezinta diverse figuri mitologice, inclusiv un barbat cu o sulita orientata catre un cap monstruos, unul dintre picioarele caruia se împinge în limba fiarei si maxilarul inferior, o scena interpretata ca Vidarr luptând cu Fenrir. Prezentarea a fost, deasemenea, teoretizata ca o metafora pentru înfrângerea lui Satan de Iisus. Hristos triumfând asupra diversilor monstri a fost un motiv popular în arta medievala, iar artistii deseori au amestecat imagini pagâne si crestine în aceleasi lucrari.

Dintre toate aceste aspecte insa cel mai interesant este cel legat de “tacerea” lui Vidarr. Se pare ca aceasta poate rezulta dintr-o tacere rituala sau din alte restrictii care adesea însotesc actele de razbunare in societatile antice. Exista contexte mitologice in care cei care vor sa se razbune se abtin de la spalarea pe maini si pieptanarea parului – spre exemplu, in cazul mortii zeului Baldur. Deasemenea, avem informatii de la istoricul Tacitus despre triburi din Germania antica care nu isi radeau barba inainte de a fi ucis mai intai un dusman.

Georges Dumezil a spus ca Vidarr reprezinta o figura cosmica dintr-un arhetip derivat de la proto-indo-europeni. Istoricii religiilor cred ca Vidarr impiedica lupul sa distruga cosmosul, iar cosmosul poate fi apoi restaurat dupa distrugerea rezultata din Ragnarok. El compara mitul lupului ucis de Vidar din mitologia vikinga cu mitul luptei dintre zeul Vishnu si monstrul Bali in mitologia indiana.

Din nefericire, majoritatea relatarilor se contureaza in jurul rolului lui Vidar in Ragnarok, insa stim foarte putine despre personalitatea sau functia sa in afara acestui episod.

În timpul Ragnarokului, zeii – fortele divine care sustin ordinea cosmica – si uriasii – fortele divine ale haosului si distrugerii – s-au luptat, iar majoritatea celor implicati de ambele parti au fost ucisi. Zeul Odin a fost devorat de lupul Fenrir.

 

Vali in mitologia norvegiana

În mitologia norvegiana, Vali este fiul zeului Odin si al gigantei Rindr. Vali are numerosi frati, printre care Thor, Baldr si Vidarr. Vali s-a nascut cu scopul unic de a-l razbuna pe Baldr si face acest lucru ucigându-l pe Hodr, desi acesta era doar un executant nevinovat. Crima morala ii apartinea lui Loki. Insa Vali s-a razbunat si pe Loki inlantuindu-l cu intestinele fiului sau, Narfi.

Legenda spune ca Vali a crescut intr-o zi cat altii in intreaga viata. Adica a devenit adult intr-o singura zi de la nasterea sa. Deasemenea si el va supravietui Ragnarokului alaturi de fratele sau, Vidar.

Váli este adesea numit în mod incorect fiul lui Loki, desi este probabil o eroare de transcriere timpurie. Greseala apare intr-un singur pasaj din Gylfaginning care contine sintagma „Atunci au fost luati fiii lui Loki, Vali si Nari”. Cu toate acestea, Gylfaginning îl descrie pe Vali drept fiul lui Odin în alte doua cazuri. Toate celelalte documente gasite de la aceasta data se refera la Vali doar ca fiul lui Odin, cu exceptia copiilor mai recente ale textului initial gresit.

In mitul razbunarii asupra lui Hodr gasim acea restrictie rituala despre care am mai vorbit – Vali nu se va spala si nici pieptana pana nu se va razbuna. Crima a fost executata rapid si fara induplecare. Iar apoi a urmat Loki. Acesta a fost luat fara graba si dus intr-o anumita pestera. Apoi, fiii lui Odin, au luat trei pietre plate, le-au asezat pe margine si au facut câte o gaura în fiecare piatra. Apoi, Vali a fost transformat de zeii Aesiri in lup si l-a sfasiat pe fiul lui Loki, Narfi. Iar zeii l-au legat cu intestinele propriului fiu pe care le-au transformat in legaturi de fier.

Indranet in lupta si tintas norocos, Vali sau Ali este in alte cazuri asemanat cu razboinicii numiti ulfhednar si cu legenda lor. Acestia au mai fost cunoscuti si ca berserkeri.

 

Bibliografie

Bellows, Henry Adams (1923). The Poetic EddaAmerican-Scandinavian Foundation.

Byock, Jesse (Trans.) (2006). The Prose EddaPenguin ClassicsISBN 0140447555

Faulkes, Anthony (Trans.) (1995). EddaEverymanISBN 0-4608-7616-3

Dumézil, Georges. “Le dieu Scandinave Vidarr”. In: Revue de l’histoire des religions, tome 168, n°1, 1965. pp. 1-13. [DOI: https://doi.org/10.3406/rhr.1965.8204];

Larrington, Carolyne (Trans.) (1999). The Poetic EddaOxford World’s ClassicsISBN 0192839462

Lindow, John (2001). Norse Mythology: A Guide to the Gods, Heroes, Rituals, and BeliefsOxford University PressISBN 0-19-515382-0

Orchard, Andy (1997). Dictionary of Norse Myth and LegendCassellISBN 0 304 34520 2

Pluskowski, Aleks. “Apocalyptic Monsters: Animal Inspirations for the Iconography of Medieval Northern Devourers” as collected in: Bildhauer, Bettina. Mills, Robert (2004). The Monstrous Middle AgesUniversity of Toronto PressISBN 0802086675

Schapiro, Meyer (1980). Cain’s Jaw-Bone that Did the First Murder, Selected Papers, volume 3, Late Antique, Early Christian and Mediaeval Art. Chatto & Windus, London,

 

 

(Visited 97 times, 1 visits today)