Experienta umana si religia

Experienta umana si religia

Pentru aceasta tema am ales cea mai cunoscuta religie de pe meleagurile noastre, si anume, crestinismul.

Explicatiile si pasajele apartin marilor teologi ai vremii sau sunt citate chiar din Biblie. Vom folosi asadar spre comparatie crestinismul pentru a vedea cum influenteaza religia experienta umana, modul de viata, caracterul experientei religioase, aspectele sau modul de exprimare al religiei.

Curentul scientist din sec. XIX a raspandit teoria ca religia a izvorat din ignoranta oamenilor, servindu-le ca sa explice natura, pe care altfel nu o intelegeau. Exista parerea ca dezvoltarea si raspandirea cunoasterii reale va duce la disparitia religiei.

De fapt, omul primitiv nu a fost lipsit de cunoasterea reala, fiindca «ce se poate cunoaste despre Dumnezeu, le este descoperit in ei, caci le-a fost aratat de Dumnezeu»(Romani 1:19). Omul primitiv stie mai bine decat omul modern ca exista (dupa formula lui William James)  «o ordine nevazuta si ca supremul bine consta in adaptarea armonioasa la aceasta». Chiar daca adaptarea a fost eronata, erorile omului modern in aceasta privinta sunt si mai mari.

Observatia si experienta au drept consecinta intelegerea: «In adevar, insusirile nevazute ale Lui, puterea lui vesnica si dumnezeirea Lui, se vad lamurit, de la facerea lumii, cand te uiti cu bagare de seama la ele, in lucrurile facute de El».(Romani 1:20). Consecinta a fost credinta: «Cine se apropie de trebuie sa creada ca El este si ca rasplateste pe cei ce-L caut?».(Evrei 11:6).

 

Caracterul experientei religioase

Fiindca religia isi are originea in cunoasterea pe care Dumnezeu i-a dat-o omului iar lucrurile lui Dumnezeu nu se pot cunoaste fara revelatie inseamna ca religia isi are in cele din urma originea in revelatie, asa cum scrie istoricul si teologul C. Dupu. Sau cel putin asta cred crestinii. Dumnezeu se descopera omului pe care l–a inzestrat cu cunoastere despre El. Astfel omul ajunge la cunoasterea religioasa. Nu prin ratiune, ci prin credinta. Contrar asteptarilor si, desigur, sfidand logica.

Experienta religioasa depinde de natura religiei, dar este un raspuns la ceea ce credinciosul experimenteaza ca realitate ultima. Realitatea ultima este ceea ce ii inspira omului invataturile si randuielile religioase. Experienta religioasa are de–a face cu omul ca intreg. Hans Kung afirma: Desi Dumnezeu nu era egal cu lumea, nici lumea nu este Dumnezeu; cu toate, Dumnezeu este in lume si aceasta lume este în Dumnezeu. Dumnezeu nu poate fi considerat in fiecare eveniment, numai o parte a realitatii, ca o fiinta finita. Dumnezeu este unul in multi, Infinitul în finit, Transcendenta in imanenta, Absolutul in relativ”. Crestinii cred ca miracolul experientei religioase este ca Dumnezeu gaseste modalitati de a comunica cu fiinta umana. Oamenii de stiinta numesc asta conicidenta, crestinii o pun pe seama divinitatii.

Intensitatea experientei religioase este cunoscuta sub numele de zel sau ravna si se poate manifesta in orice religie.

Crestinii mai cred si ca gradul de eficienta si de realizare practica a religiei in viata indivizilor arata cat de divina este religia respectiva.

 

Aspectele sau modul de exprimare al religiei

Religia este exprimata prin ritual: inchinare, rugaciune, ofrande. De multe ori, aspectul exterior al ritualului domina pe cel interior. Sensul ritualului nu poate fi inteles fara referinta la particularitatile credintei in care ritualul este implinit. Practicarea tehnicilor de meditatie s–ar putea, de pilda, sa apartina unei religii fara Dumnezeu, chiar daca aspectul exterior este dominat de cel interior. De multe ori, ceremonialul este explicat prin povestiri cu caracter mitic.

Mitologia reprezinta revelatia unei religii necrestine. Oricat ar parea mitul de contradictoriu sau exagerat, el poate fi o apropiere de realitatea ultima pentru credinciosii cu gândire mitica. Cuvantul mit, inseamna la origine, povestire. Vorbind despre mitologie, ne referim la povestirile cu continut religios care ilustreaza o religie. Prezentarea unei povestiri nu o face nici falsa, nici adevarata.

Teologia unei religii ii formuleaza doctrinele sau invataturile folosind materialul mitologic si ritual. Este greu de separat aspectul doctrinal de cel mitologic.

Religia realizeaza un cod etic care are in vedere credinta individului dar si pe cea a comunitatii. Religia nu este o problema numai o problema de viata personala, ci si de viata a comunitatii. Astfel se contureaza dimensiunea sociala a religiei.

Religiile nu sunt numai sisteme ale credintei pentru cei care le adopta, ci si marturisiri de credinta ale unor organizatii, numite culte. Nu le putem numi biserici, ca Durkheim, fiindca termenul nu este acceptabil pentru necrestini. In lumea anglo-saxona termenul “cult” a capatat, din motive care pe noi nu ne intereseaza, un inteles peiorativ, fiind inlocuit cu termenul neutru de “denominatiune”. Daca ne place sau nu ne place, în Romania legea statului, incepand cu Constitutia, foloseste termenul de “cult religios” iar nu de “denominatiune”. Sensul peiorativ este dat de catre romani termenului de “secta”. Inseamna sa cream confuzie in randul populatiei, daca incercam sa introducem in limba romana sensul peiorativ anglo-saxon al cuvantului “cult”. Cuvantul “cult” inseamna in latina “inchinare” si corespunde englezescului “worship”, fiind deci in romaneste, un cuvant foarte nobil. Cuvantul “denominatiune” nu are la origine nici un sens religios si este folosit cu placere de teologii ortodocsi la adresa cultelor protestante, sugerand ca ele sunt organizatii necrestine. Nu le putem imputa acest lucru, fiindca noi si nu ei ne-am dat acest nume nereligios.

Cultele, ca religii institutionale, au semnificatia lor specifica in societate, influentand conceptia ei despre lume si viata, precum si moralitatea. Ele pot furniza societatii cetateni exemplari, harnici, cinstiti si disciplinati. “Mormonii” sau “Martorii lui Iehova” sunt un exemplu in aceasta privinta, chiar daca ideile lor religioase sunt criticabile. In schimb, adesea, cei care ii critica sunt departe de nivelul lor cetatenesc.

 

 

 

(Visited 34 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *