Empiric si teoretic in cunoasterea stiintifica

Rolul teoriilor in stiinta actuala

Problema raportului dintre experienta si teorie constituie una din problemele centrale ale filosofiei stiintei si o astfel de problematica a capatat o semnificatie deosebita in epoca moderna odata cu aparitia stiintei moderne cand aportul matematic capata un rol esential in stiinta si c nd experimental devine esential pentru discutiile stiintifice.

Stiinta moderna e rezultatul aportului matematic in primul rand in fizica si elaborareai experimentului.

O astfel de problematica prezinta interes astazi datorita faptului ca multe discipline stiintifice si in deosebi fizica s-au indepartat mult de bunul simt operand cu concepte foarte abstracte:

– concepte de idealizare.

– constructe teoretice cum ar fi un corp absolut negru, gaz ideal  intensitatea curentului, camp electromagnetic, electron, atom, molecula, etc.

In conditiile in care stiinta opereaza cu astfel de concepte se pune problema corelarii acestei teorii cu experienta, cu practica. Pentru a ne convinge ca astfel de concepte nu sunt concepte goale, simple speculatii si ca astfel de concepte au un statut ontologic – ele sunt modele aproximative ale unor entitati materiale, fizice, ca astfel de entitati nu sunt doar simple instrumente cu care opereaza savantii pentru a sistematiza datele de laborator, pentru a sistematiza datele experimentale.

Istoria stiintei nu inseamna o simpla istorie a credintelor stiintifice care nu au nici o legatura cu adevarul, nu putem spune ca stiinta inseamna doar o intreprindere cumulationista de adevar.

Acest ideal ca stiinta nu inseamna doar o intreprindere cumulationista de adevar a fost puternic surminata de istoricul Th. Kulm care a aratat ca in oricare disciplina stiintifica distingem o perioada cumulationista – stiinta normala si a perioadei revolutionare.

Cand o paradigma stiintifica e inlocuita de o alta paradigma stiintifica (inlocuirea paradigmei newtonieine cu cea einstainiana) si intre doua paradigme stiintifice exista incomensurabilitate.

Stiinta este rezultatul experientei si teoriei, rezultatul cunoasterii empirice si teoretice.

Ce intelegem atunci cand vorbim de termeni?

Intr-o prima interpretare intelegem prin termeni empirici termenii care desemneaza lucruri, proprietati si relatii observabile, iar prin termeni teoretici intelegem termeni care desemneaza luctruri, proprietati si relatii neobservabile, cum ar fi termeni ca, viteza momentana, acceleratia momentana, oscilatie electromagnetica, etc.

Intr-o alta interpretare, intelegem prin cunoastere empirica, cunoasterea pe care o obtinem in urma generalizarilor inductive.

O astfel de cunoastere merge pana la formularea unor regularutati sau legi empirice de tipul : “toti corbii sunt negrii”, legii lui Arhimede, Ohm, de tipul : “toate obiectele de fier se scufunda si toate obiectele de lemn plutesc”. Deci chiar daca la nivelul acesta cunoasterea foloseste instrumente matematice de prelucrare a datelor de observatie, de laborator si de experiment. O astfel de cunoastere implica generalizari inductive si formuleza legi empirice. In comparatie cu cunoasterea empirica vorbim de cunoasterea teoretica – acea cunoastere obtinuta prin lansarea de ipoteze stiintifice care reprezinta rezultatul creatiei savantilor, toate marile teorii stiintifice au fost elaborate ca ipoteze, modele ipotetico-deductive, ca teorii care folosesc constructe teoretice, care concep concepte de idealizare.

Mecanica Newtoniana, mecanica punctelor materiale – teoria relativitatii ca ipoteza – R. Papper.

Intr-o alta interpretare putem vorbi de un nivel empiric si un nivel teoretic al cunoasterii stiintifice. Prin nivel teoretic intelegem acel moment in care sunt elaborate diferite teorii: termodinamica; prin nivel empiric intelegem acel moment cand o teorie stiintifica e aplicata la experienta si acel moment il mai numim concretizarea sau factualizarea unei teorii. Intr-o astfel de aplicare identificam puncte materiale cu planetele sistemului solar si al doilea pas identificam planetele cu datele de obseravtie pe care le obtinem la un moment dat.

Un termen e teoretic daca valorile lui sunt stabilite in cadrul teoriei respective. Exemplu –  functia forta din mecanica e o funtie teoretica deoarece valorile acestor functii pot fi stabilite prin apelul la cele trei legi ale mecanicii clasice. In schimb functia pozitie e o functie neteoretica deoarece o astfel de functie poate fi calculata si prin mijloace independente de mecanica clasica.

 Exista diferite motive pentru care teoriile sunt ncesare in stiinta. Conoasterea stiintifica nu se poate desfasura fara teorii care sa contina termeni teoretici. La nivel empiric putem formul legea: “lemnul pluteste”, “fierul se scufunda”.  O astfel de lege empirica are multe exceptii. Exista lemn care se scufunda, exista obiecte de fier care plutesc. Aceasta lege se refera doar la obiectele de fier/lemn. E suficient sa introducem un concept teoretic slab de greutate specificata pentru a formula o lege teoretica care se refera la oricare obiect si la orice lichid si un astfel de concept e slab teoretic deoarece poate fi redus la conceptele empirice.

Conceptele teoretice tari au rol deosebit in sistematizarea deductiva in explicatii.

Teoriile indeplinesc  numeroase functii – functii de sistematizare.

Conceptele teoretice sunt introduce de savanti.

Teoriile stiintifice au functii de predictie.  Savantii din mai multe teorii stiintifice vor alege acea teorie care are o forta de predictie mai mare. Toate marile teorii stiintifice au avut o forta de predictie mai mare.

De asemenea oricare teorie stiintifca are capacitatea explicativa, oricare teorie stiintifica isi propune sa explice comportamentul anumitor entitati.

Teoriile stiintifice au forta rezumativa cu cat teoria e mai puternica cu atat rezuma o cantitate mai mare de date.

De asemenea teoriile stiintifice prin intermediul tehnologiei au forta de control.

Cu cat elaboram teorii mai puternice cu atat vom stapani mai bine fenomenul.

Deasemenea teoriile stiintifice au functie pedagogica. Cu cat elaboram teorii mai consistente, cu atat intelegem lumea mai bine.

 

(Visited 50 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *