Înfatisarile feminine din mitologia romaneasca merita consemnate si, in special, portretul acestor femei malefice. În basmele despre Mama vitrega aflata într-o disputa închipuita de frumusete cu fiica sa (vitrega sau nu), observam ca fiinta ostila ajunge, înca de la aflarea existentei unei concurente, atinsa de negii invidiei. Acestia se vor dezvolta în timp pustiitor transformând-o dintr-o femeie deosebit de frumoasa în imaginea unei femei ucigase, a unui monstru feminin.

Portretul-robot al personajelor malefice feminine din basmele romanesti

In oferta de clisee asupra frumusetii pot fi deosebite doua tipuri, în functie de viziunea activa sau pasiva asupra vietii. Pe de-o parte, exista credinta ca frumusetea autentica nu poate aparea decât odata cu o harnicie pe masura, dar si cu o suita de calitati suplimentare: bunatate, gingasie, milostenie. Pe de alta, ca frumusetea este posibila, dimpotriva, numai pentru persoanele care nu fac nimic, care sunt protejate excesiv de mamuca lor, acceptând, eventual, exploatarea nemeritata a surorilor lor.

CV-ul personajului malefic feminin in basmele romanestiAstfel de antieroine întretin o frumusete artificiala, mascând adevarata înfatisare rea si diforma.

Ielele amagesc tinerii prin tinerete, veselie, expunere erotica, având aceeasi oferta vestimentara ca în mediul rural, dar purtata cu neglijenta, astfel încât sa înfierbânte pâna la nebunie privitorul. Au o frumusete agonica, hora lor poate închipui si viziunea omului ametit pentru care lumea a ajuns sa-si piarda reperele si sa se învârteasca aleatoriu.

Muma-Padurii, dupa cum îi spune si numele, este departe de a fi o fiinta atragatoare. Sperie si când umbla despuiata si când este învesmântata doar în frunze si ierburi si când are o rufarie dubioasa pe ea din cauza faptului ca are anumite diformitati trupesti: picioare de bou, ochi cât o sita, dinti cât lopetile. Este, de fapt, doar un monstru pradator cu o aparenta vaga de feminitate. Este însa o femeie batrâna normala atunci când, în rare situatii, se dovededte generoass cu eroul de basm.

Zmeoaica nu primeste de obicei un portret fizic, ci doar unul moral. Totusi, se pare ca nu este lipsita de anume calitati frumoase, din moment ce, macar într-unul dintre basme se va casatori cu eroul timp de noua ani, ce este drept, în acest rastimp cautând si un prilej de a-si ucide partenerul. Este o razbunare în maniera Jimena care îi cere Cidului, eroului ce-i ucisese tatal, sa o ia de sotie drept penitenta.

Eroina sau antieroina îsi poate modula comportamentul, uneori adoptând comportamentul traditional, alteori inovând ingenios sau catastrofal. Fata care îngrijeste de lighioanele Sf. Duminici se comporta ca si cum ar spala niste copii mici. În gradina raiului, o alta fata necajita are ideea de a-l cauta pe Dumnezeu în cap de musafiri nepoftiti. Fata concurenta, fata babei, refuza sa respecte indicatiile precise pe care le-a primit, din cauza dezinteresului si a lenei. Ea opareste animalele salbatice, respinge scârbita pe batrânelul din acea gradina mirifica, refuza sa-l ajute pe ursul care-i cerea un ajutor minimal.

Rolurile femeilor in basmele populare romanesti

Recunoastem in basme diferite roluri sociale în care femeia poate ajunge în anumite momente. Prima este femeia razboinic, atunci când trebuie sa substituie un urmas masculin inexistent. Apoi femeia întelept, care da raspunsuri corecte atunci când nimeni altcineva din împaratie nu o poate face în raport cu întrebarile dificile puse de un vecin puternic cu caracter provocator. Apare si femeia politican, abila, care realizeaza când trebuie sa intervina pentru a-si restabili situatia pierduta prin uzurpare (cazul fetei orbite si abandonate în padure care-si recupereaza ochii cu diplomatie).

CV-ul personajului malefic feminin in basmele romanestiPolitica poate fi dusa si în scop egoist, mama vitrega care cauta sa se foloseasca de mijloacele puterii pentru a-si distruge rivala. Experienta poate duce si la întunecarea mintii, întâlnim cazul zmeoaicei care se marita în loc sa se razbune. Sunt apoi stabilite anumite roluri sociale fixe: mama a doua va fi întotdeauna o mama de scoarta în basme; femeia singura tinde sa devina Muma-Padurii sau una dintre Iele; iar cea autoritara cauta sa instituie un matriarhat local.

Femeia seducatoare este rolul obisnuit sub care apar Ielele, batrâna binevoitoare îsi joaca aparenta ca Muma-Padurii. Zmeoaica evolueaza între rolul de general tactician si jucator care nu mai are nimic de pierdut. Exista si roluri de detectiv, mama vitrega care depisteaza sursa rezistentei fiicei sale vitrege. Iar Zmeoaica joaca rolul de detectiv atunci când realizeaza cu rapiditate ca fiii sai au fost omorâti. Putem identifica si altele, de slujnica si printesa, de prigonitoare si persecutat, de femeie sfânta si femeie blestemata în singuratate.

În ultima instanta, orice personaj feminin cu caracter de protagonist joaca mai multe roluri. În devenirea basmului la un moment dat cerintele vechiului rol nu mai functioneaza. Femeia-protagonist trebuie sa-si reevalueze calitatile sau defectele din propriul CV si sa încerce sa se adapteze. Eroinele pozitive isi ating de obicei telul, dupa ce trec prin anumite probe. Antieroinele de regula mor in incercarea de a sabota binele sau a-l distruge. Alteori, sunt drastic pedepsite.

 

(Visited 205 times, 2 visits today)