Craciunul si mitologia

Craciunul si mitologia

V-ati intrebat vreodata de ce sarbatorim nasterea lui Iisus Hristos in decembrie cand el s-a nascut vara? Ce legatura are Craciunul si mitologia cu religia crestina? Care sunt implicatiile si miturile ascunse? Unde este scenariul mitic si de ce il urmam orbeste? Daca nu v-ati pus aceste intrebari, ar fi timpul sa iesiti din confortabila cochilie si sa priviti afara. Va asteapata o intreaga lume de idei,

Craciunul si mitologia – Miturile si simbolurile lui Iisus Hristos in sarbatoarea Craciunului

Ce legatura au Craciunul si mitologia? Sunt atat de multe semnificatii si simboluri in spatele acestei sarbatori si a solstitiului de iarna incat este greu sa decizi spre care trebuie sa-ti indrepti atentia.

Dar cel mai important este sa intelegem originile si trecutul. Astfel, vom incerca sa descifram de ce stramosii nostri au ales sa sarbatoreasca nasterea fizica a lui Hristos in opozitie cu alte date semnificative cum ar fi nasterea miraculoasa (descrisa de Luca si Matei in biblie), vizita magilor (celebrata si ea ca epifanie) sau chiar botezul.

Toate aceste evenimente marcante au reprezentat in trecut pietre de hotar si ne fac sa ne intrebam de ce ne-am oprit tocmai asupra datei de 25 decembrie?
Craciunul si mitologia lui Iisus HristosNu vom incerca aici sa dam exemplele documentarului Zeitgeiest sau ale altei miscari ce incearca sa explice o conspiratie de o anumita natura la adresa umanitatii. Toate acestea sunt copilarii. Insa adevarul istoric, dovedit prin marturii arheologice sau de alta natura, nu poate fi contestat.

Crestinii si altii vor sustine in continuare ca nu conteaza ce zi alegem pentru a-l sarbatori sau se vor incapatana in apararea unei idei lacunare. Insa intregul concept tremura in fata realitatii istorice. Oricat ai vre sa “crezi”, ar trebui mai intai sa judeci.

Cea mai veche evanghelia, cea dupa Marcu, nu contine nicio relatare referitor la nasterea lui Iisus. Mai degraba incepe direct de la botezul lui Ioan Botezatorul. In acea scena, duhul sfant coboara sub forma unui porumbel. si o voce din ceruri (halucinanta desigur) spune: “Tu esti Fiul Meu”.

Marcu considera botezul punctul cheie pentru ca aici este recunoscut Iisus ca divin. Paul, in epistolele sale scrise cu cativa ani inaintea lui Marcu, nu mentioneaza deloc nasterea lui Iisus, afirmand doar ca este descendent din David si ca este declarat Fiul lui Dumnezeu la invierea sa (nicidecum la botez). Aceste scrieri timpurii ne evidentiaza totala indiferenta si nestiinta fata de povestea nasterii lui Iisus. Poate ca nu considerau asta destul de important.

Singura preocupare majora era momentul cheie cand Fiul lui Dumnezeu este recunoscut ca divinitate, dar niciunde in Noul Testament asta nu s-a intamplat la nasterea sa.

Cand vrei sa impui un nou zeu principala preocupare nu este originea sa, ci legitimitatea lui.

Zei si sarbatori pagane intrupate in personajul mitic Iisus Hristos

, zei siPana au scris Matei si Luca propriile lor versiune de evanghelii, climatul s-a schimbat. Aceste evanghelii au fost scrise la 10-15 ani dupa razboiul iudeilor din anii 66-70, timp in care Ierusalimul si Templul au fost rase si pradate. Dupa acest tragic eveniment, multi evrei si-au pierdut increderea in restaurarea vechiului regat al lui Israel si in cea de-a doua venire a lui Dumnezeu pe pamant, venire ce fusese predicata apocaliptic de Ioan Botezatorul, Iisus si Paul in vremea lor ca fiind iminenta. Oamenii se cam saturasera de asteptat.

Mai mult chiar decat inainte, crestinismul primar a devenit interesat in a converti lumea greco-romana, astfel ca a trebuit sa convinga paganii ca Iisus era extraordinar si divin, fiind demn de veneratie si exlusivism printre alte duzini de zei.

Pentru asta, un botez nu era de ajuns. In lumea greco-romana, oamenii extraordinari sau semizeii cu puteri divine aveau parte de nasteri miraculoase si copilarii aventuroase. Asemenea mituri si legende erau un laitmotiv in literatura vremii.

Asemenea povesti despre nasteri miraculoase circulau despre oameni istoricica Pitagora, Platon, campionul olimpic Theagenes, Alexandru cel Mare, Augustus Caesar, Apollonius din Tyana, ca si figuri legendare precum Aeneas, Theseus sau Heracle. Daca mica religie ce se ivea dorea sa devina cap de afis era necesar ca Iisus sa aiba si el parte de o astfel de nastere pentru a putea fi adora si venerat corespunzator.

Ganditi-va ca “zeul Iisus” crestea ca amploare intr-o lume etrogena in care erau adorate de-a valma zeitati egiptene, grecesti, romane, persane, hitite. Zeitati ale dragostei si razboiului, ale frumusetii si puterii regale. Iisus trebuia sa intruchipeze idealurile si nevoile acelor timpuri.

Astfel, povestile despre copilaria lui Iisus incropite de Matei si Luca incercau sa demonstreze aceasta prcecocitate a naturii divine a lui Iisus. Aceste argumente au parut a da roade pentru ca vom vedea certurile de mai tarziu ale parintilor bisericii precum Origene si Justin Martyr pe de o parte si paganii si evreii de cealalta privind imitarea povestilor nasterilor zeilor pagani.

In gandirea multor grupuri crestine timpurii, orice atentie acordata nasterii lui Iisus era gresita pentru ca ei nu puneau prea mare pret pe trupul fizic. Ganditi-va la gnosticii care imparteau lumea materiala de cea spirituala, corpul profan de spiritul sacru. Docestistii credeau ca Iisus nu era uman, doar spirit in pura esenta, iar trupul lui era doar o aparenta, nu o realitate. Astfel, nasterea fizica a lui Hristos nu era importanta, iar preocparea era data de manifestarea divinitatii sale. Origen, spre exemplu, s-a opus vehement practicii celebrarii zilei de nastere a lui Iisus, considerand-o, pe buna dreptate, o practica pagana.

Daca nu-i celebram ziua, atunci ce facem?

Botezul lui Iisus de catre Ioan Botezatorul era o “afacere evreiasca” care n-ar fi castigat adepti, plus ca sugera ca Ioan ii era superior intr-o anumita masura. Era necesara o manifestare suprema a divinitatii, o poveste fara seaman. Povestea magilor a picat la fix. Astrologi, magicieni si intelepti, acestia au tranformat nasterea intr-o recunoastere a divinitatii. Ca rezultat, pana in secolul al III-lea, venerarea magilor a devenit o sarbatoare in sine, pe 6 Ianuarie.

In paralele, ideea lui Paul, ca Iisus este noul Adam care va sterge pacatul originar a prins. Pentru multi crestini timpurii, asta l-a pus pe Iisus pe harta. Tot asta a dat sens nasterii lui. Datorita simbolismului mitologic traditional al primaverii ca moment al creatiei, ca moment predilect al nasterii universului, a prins si ideea “nasterii” pagane pe 25 martie – echinox de primavara. Dar a fost ideea parintelui Bisericii Sextus Julius Africanus (c. 160- c. 240) caacest moement a fost cel al conceptiei divine, iar nasterea a survenit 9 luni mai tarziu, chiar pe 25 Decembrie. Cum a prins aceasta idee si de ce?

ChristAsSol

Hristos intr-un car solar purtand coroana radianta, privit ca zeul solar, ca Soarele din scriptura, dar cu paralele in religia romana. Aceasta idee l-a pus pe Iisus in drepturi.

Crestinii il vedeau ca “soarele dreptatii” care va reveni sa distruga fortele raului din aceasta lume. Matei vorbeste despre el la fel in Revelatii. 

Si tocmai in acest moement totul devine clar. Chiar in acel moment, in Imperiul Roman, adorarea soarelui devenise populara. Imparatul Elagabalus (218-222), un sirian ce fusese preotul zeului sirian al soarelui, Sol Invictus, a stabilit acest cult ca principal in Roma. Dupa ce acesta a fost asasinat au fost intreprinse incercari de a distruge acest cult, insa el a supravietuit. Imparatul Aurelian (270-275) a devoltat acest cult numindu-l protector al imperiului si imparatului.

Tot Aurelian a fost primul imparat ce s-a declarat oficial zeu fiind inca in viata. Aurelian a pus ziua de 25 Decembrie ca data a nasterii lui Sol Invictus si a instituit un festival al zeului in acea zi, dar nu exista inregistrari ale acestui zvon.

Oricum s-ar fi intamplat, vedem in anul 354 intr-un calendar roman aceasta zi.

Crestinismul s-a intins, iar Roma si-a inceput declinul. Pe acest fundal cele doua sarbatori au fost combinate. Desi se crede ca religia crestina a pus stapanire pe o sarbatoare pagana, realitatea este mult mai complexa. Crestinii aveau deja motivele lor mitologice, chiar si simbolistica soarelui din scriptura.

Sincretismul provine mai degraba de la imparatul Constantin (306-337). Daca Aurelian a incercat sa unifice imperiul sub religia universala a soarelui, Constantin s-a gandit sa-l uneasca sub crestinism. Dintr-o fericita conicidenta, a devenit mult mai usor, atat pentru conducatori cat si pentru supusii crestini sa utilizeze simbolismul solar si religia in sprijinul cauzei crestine. Romanii imbratisau crestinismul si simbolurile sale pentru ca erau copii pagne. 

A ajutat foarte mult si faptul ca zeul Mithra era considerat un zeu al soarelui si sarbatoarea lui, Saturnatlia, era tinuta pe 17-23 Decembrie.

Sarbatoarea crestina a lui Iisus pe 25 Decembrie vine ca un rezultat al povestilor antice si al paganismului solar adanc inradacinate in biblie si in traditiile simbolistice ale vremii. Tocmai pe acestea a fost construita figura lui Iisus.

Surse citate in Craciunul si mitologia:

Ehrman, Bart. How Jesus Became God: The Exaltation of a Jewish Preacher from Galilee.New York: HarperOne (2014).

Freed, Edwin. The Stories of Jesus’ Birth: A Critical Introduction. Sheffield, United Kingdom: Sheffield Academic Press (2001).

Hijmans, Steven. “Sol Invictus, the Winter Solstice, and the Origins of Christmas,”Mouseion, Series III, Vol. 3 (2003), pp. 377-98.

Kelly, Joseph. The Feast of Christmas. Collegeville, Minnesota: Liturgical Press (2010).

MacDonald, Dennis. Mythologizing Jesus: From Jewish Teacher to Epic Hero. Lanham, Maryland: Rowman & Littlefield (2015).

Meier, John. A Marginal Jew, Volume 1: The Roots of the Problem and the Person. New York: Doubleday (1991).

Miller, Robert. Born Divine: The Births of Jesus and Other Sons of God. Salem, Oregon: Polebridge Press (2003).

Roll, Susan. Toward the Origins of Christmas. Kampen, The Netherlands: Kok Pharos Publishing House (1995).

(Visited 96 times, 2 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *