Corbul – din lumina in intuneric

Corbul – mit si simbol – imaginea mitului in lume

De la mesageri intunecati ai mortii la pasari negre aducand tragedia, vorba lui George R. Martin in “Cantec de gheata si foc” – “aripi negre, vorbe negre”, corbul si-a capatat o reputatie nemeritata de-a lungul timpului. Vom descoperi insa ca la origini era un simbol solar si era perceput altfel de popoarele nomade.

Dintr-un studiu comparat de obiceiuri si credinte a numeroase popoare pare sa reiasa ca simbolismul corbului sub forma sa pur negativa a fost acceptat recent si aproape exclusiv in Europa. Intr-adevar, aparitia sa in vise este considerata de rau augur, si evoca teama ca vei pati o nenorocire. Este pasarea neagra a romanticilor, planand peste campurile de lupta pentru a se imbuiba de hoituri. Aceasta acceptiune, s-o repetam, pare recenta si foarte localizata. Ea se regaseste in India, unde in Mahabharata, corbii sunt comparati cu mesagerii mortii. Si poate in Laos, unde apa spurcata de corbi nu mai poate fi folosita in ritual. Aproape peste tot insa, in Orient ca si in Occident, virtutile pozitive ale corbului sunt cele in baza carora se construieste simbolismul sau.

Astfel in China si in Japonia, este simbolul recunostintei filiale, faptul ca-si hraneste tatal si mama fiind considerat in timpul dinastiei Han semnul unei miraculoase restabiliri a ordinii sociale. Si in Japonia exprima dragostea familiala. Tot in Japonia, el este deopotriva si mesager divin si pasare de bun augur, asa cum a fost considerat in epoca Zhou vestitor al biruintelor si semn al virtutilor. Vorbeau, ce-i drept, de un corb rosu de culoarea soarelui. In China, corbul este o pasare solara. Zece corbi si-au luat zborul de pe rugii de mure ai Levantului pentru a aduce lumina lumii, simbol care pare sa fi trecut in shintoism. Doar Yi – Bunul Arcas a doborat noua dintre ei cu lovituri de sageata: altminteri, lumea ar fi ars. 

Legende, superstitii si istoria corbului

Un corb cu trei gheare figureaza in sanul soarelui, in conformitate cu pietrele sculptate pe vremea dinastiei Han. El ar fi principiul care anima soarele si poate o reprezentare a lui yang. Cele trei gheare, emblema imparatilor Chinei, corespund la fel ca trepiedul, unui simbolism al soarelui: rasarit, zenit, crepuscul.

Simbol al perspicacitatii in Facerea, el este cel care avea sa verifice daca, dupa potop, pamantul a inceput sa se iveasca deasupra apelor. Si in Grecia corbul este considerat solar si dedicat lui Apollo.

Dupa Strabon, corbii joaca rolul de mesageri ai zeilor si indeplinesc functii profetice. Corbii erau si atributele zeilor Mithra, socotindu-se ca sunt inzestrati cu puterea de a conjura piaza rea.

Corbul apare adesea in legendele celtice unde joaca un rol profetic. Multe toponime contin numele lui. In Irlanda, zeita razboiului Bodb, poarta numele de cioara. Dealtminteri, joaca un rol fundamental in povestirea galica intitulata Visul lui Ronabwy. Corbii lui Owein, dupa ce au fost masacrati de soldatii lui Arthur, reactioneaza violent si-i casapesc la randul lor pe soldati. Despre corb se vorbeste adesea si in folclor. La gali era o pasare sacra. Mitologia germana facea din corbi pasarile si tovarasii lui Wotan.

In mitologia scandinava, doi corbi stau cocotati pe tronul lui Odin, unul este Hugin, spiritul si celalalt, Munnin, memoria. Cei doi corbi ar reprezenta principiul creatiei, iar cei doi lupi care il insotesc – principiul distrugerii. 

La indienii tlingit (Coasta de nord-vest a Pacificului), figura divina centrala este corbul, erou si demiurg primordial, care faureste lumea sau mai exact o organizeaza, raspandeste peste tot civilizatia si cultura, creaza si elibereaza soarele. El adauga elementul dinamic si organizator.

In America de Nord, fiinta suprema din ceruri tinde in genere spre o contopire cu personificarea mitica a tunetului si a vantului, reprezentat ca o pasare mare; cu o bataie din aripi starneste vantul, limba lui este fulgerul.

Cu prilejul sarbatorii primaverii la mandani, primul barbat, crainic al reinnoirii, comemorand retragerea apelor, sta gol, vopsit cu alb, cu o mantie facuta din blana a patru lupi pe umeri si cu doi corbi morti pe cap.

Ca mesager al zeului tunetului si al traznetului, corbul apare la triburile maya (Popol Vuh). Rolul de calauza si de spirit protector ii este conferit si in Africa neagra. Triburile likuba si likuala din Congo considera corbul drept o pasare care ii previne pe oameni despre primejdiile ce-i pandesc. El ar fi si simbolul singuratatii sau mai degraba al izolarii voite al celui care s-a decis sa traiasca pe un plan superior. Ar fi si un atribut al sperantei, conform spuselor lui Suetoniu: “Cras, cra” – maine, maine. Alchimistii au asociat o faza a transmutatiei cu capul de corb. 

Asadar, in majoritatea credintelor ce-l privesc, corbul apare ca un erou solar, adesea demiurg sau mesager divin, oricum ghid, ba chiar ghid al sufletelor in ultima lor calatorie, deoarece fiind psihopomp, descopera fara gres tainele intunericului. Aspectul lui pozitiv pare legat de credintele popoarelor nomade, vanatori si pescari, pe cand cel negativ se iveste odata cu viata sedentara si dezvoltarea agriculturii. 

 

(Visited 72 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *