Civilizatia Minoica – Atlantida lui Platon


Ati auzit si ati citit cu siguranta lucrarile lui Homer – Iliada si Odiseea. Daca va este cunoscuta povestea Minotaurului si a Labirintului din Legendele Olimpului si daca sunteti familiarizati cu Atlantisul lui Platon, aici puteti gasi cateva raspunsuri: Civilizatia Minoica – Atlantida lui Platon

Civilizatia Minoica - Atlantida lui PlatonTotul incepe cu minoicii – un popor al primilor greci care traiau in insula Creta in epoca de bronz. Numele lor provine de la cercetatorul britanic Arthur Evans care le-a descoperit urmele in istorie. Acest nume a fost dat dupa regele Minos – o figura mitica, fiu al lui Zeus si Europa, cel care a construit Labirintul in Knossos.

Civilizatia minoica, cea mai timpurie civilizatie din aria Europei, a inflorit la mijlocul epocii de bronz incepand cu anii 2000 i.e.n si pana in 1500 i.e.n. Cu arta si arhitectura lor unica, minoicii reprezinta o contributie foarte importanta in dezvoltarea civilizatiei vestice asa cum este ea cunoscuta astazi. Daca romanii au plecat de la Latium si etrusci, si greci au avut radacinile lor.

In Neolitic au inceput sa apara in Creta sate de fermieri (7000 i.e.n). Odata cu sosirea epocii de bronz, rutele comerciale s-au intins din Orientul Mijlociu in cautarea cuprului si a altor resurse. Avand in vedere ca transportul pe apa era mult mai eficient in acea perioada – un factor foarte important in dezoltarea unei civilizatii, dar adesea ignorat – era normal ca Mediterana sa devina un centru de interes major. Cateva culturi regionale au aparut astfel in cel de-a patrulea mileniu i.e.n in zona Marii Egee, pioniere ale comertului pe mare.

Civilizatia Minoica - Atlantida lui PlatonCa si insula in estul Mediteranei, Creta s-a bucurat de o pozitie strategica extrem de avantajoasa intre centrele, rutele civilizatiilor din Orientul Mijlociu si resurseleminerale din Balcani, Italia si indepartata Spanie. Conducatorii Cretei au putut sa-si transforme insula intr-un centru international comercial maritim. Conducatorii palatelor descoperite au inceput sa taxeze aceste marfuri, sa stranga importante bunuri, averi si sa stranga in jurul lor o elita. Astfel s-a nascut civilizatia minoica.

 

Primul care a descoperit urmele arheologice are acesteia a fost Sir Arthur Evans, care a banuit posibila prezenta a unei civilizatii antice in Creta.Excavand mai multe situri la Knossos intre 1900 si 1905, Evans a descoperit palate impresionante care confirmau relatarile literare dar si mitologice ale vremii despre o cultura sofisticata, posibil locul nasterii legendei regelui Minos si mitului Minotaurului prin in Labirint. 

Knossos PalacePrincipalele patru palate ramase din vremea minoicilor erau situate la Knossos, Phaistos, Malia si Zakros. Asezari minoice, morminte si cimitire au fost deasemenea descoperite in Creta. In fiecare sit din cele patru au fost descoperite palate largi, complexe cu doua sau trei etaje acoperind sute de metri patrati, folosind probabil ca sedii administrative, comerciale, religioase sau chiar centre politice. Relatiile dintre palate si structura puterii ca intreg nu ne este foarte clara din cauza lipsei dovezilor arheologice sau a evidentelor literare. Este clar totusi ca fiecare palat exercita un control local, in special in recoltarea anumitor produse esentiale: vin, ulei, grane, metale pretioase si ceramica. Absenta fortificatiilor sugereaza o coexistenta relativ pasnica intre aceste comunitati. Totusi, prezenta anumitor arme precum sabii, pumnale, varfuri de sageti, armuri si coifuri sugereaza ca pacea nu era tot timpul pastrata.

Palatele acopera doua perioade: in prima acestea au fost construite in jurul anilor 2000 i.e.n si au fost distruse de cutremure si incendii, apoi reconstruite in anii 1700 i.e.n. Palatele din cea de-a doua perioada au supravietuit pana la distrugerea lor finala intre anii 1500 si 1450 i.e.n cand au fost distruse probabil de cutremure, incendii sau posibile invazii (ori o combinatie intre acestea). Palatele au fost reconstruite cu mult mai mult fast, structuri monumentale cu largi curti deschise, colonade, scari imense, cripte religioase, fantani, sisteme complexe de aerisire si drenaj, magazii extinse pentru grane si chiar un “teatru” deschis pentru spectacole publice. Destinatiile unor incaperi pot fi doar presupuse. Complexitatea acestor palate, dimensiunile lor, sportul sariturilor peste taur, adorarea taurilor asa cum este ea indicata de prezenta coarnelor de taur sacre si a securilor duble (labrys) in piatra sau reprezentate in frescele murale, toate acestea au dat nastere legendei lui Tezeu din mitologia greaca.

Cultura minoicaCultura extrem de avansata a civilizatiei minoice din acea perioada si capacitatea ei de comert este evidentiata si de prezenta scrierilor – hieroglifice apoi in sciptele alfabetului Liniar A (ambele inca nedescifrate), predominant intalnite pe tabletele de lut. Un exemplu graitor al gradului de dezvoltare culturala sunt varietatea si calitatea formelor de arta practicate de minoici.

Ceramica include cupe si vase imense de pastrare (pithoi) cunoscand foarte bine tehnicile si roata olarului. In decoratii a existat un progres de la modelele geometrice la modele naturalistice ca flori, plate, viata marina evidentiate prin stiluri. Frescele murale impresionante ne arata dragostea fata de natura si mare a minoicilor, relevandu-ne aspecte importante din religia lor, viata de zi cu zi si practicile funerare. Metal, piatra, faianta de la vase de alabastru la inele de aur si bijuterii minutioase, toate aceste exemple minunate sunt opera mestesugarilor si artistilor cretani.

Ca si cultura maritima, minoicii erau mereu in contact cu alte popoare straine din intreaga Mare Egee, din Mediterana asa cum putem observa din influentele din estul aproapiat sau din Egipt in arta timpurie, dar si in comertul de mai tarziu. Ceramica, vinul si uleiul de masline erau schimbate pe obiecte pretioase si cupru din Cipru sau fildes din Egipt.

 

minoiciiMotivul principal al decaderii civilizatiei minoice continua sa fie subiect de dezbatere. Ridicarea civilizatiei miceniene in cea de-a doua jumatate a mileniului al doilea i.e.n. pe continentul grec si evidentele influentei lor culturale asupra artei minoice si comertului ne pot indica cauza. Totusi, alte sugestii ne arata posibile cutremure si activitate vulcanica urmate de un tsunami devastator. Eruptia vulcanului Thera (in prezent insula Santorini) ar fi putut contribui si ea, insa datele exacte ale eruptiei sunt puternic disputate, iar conexiunea acestei calamitati naturale de proportii cu decaderea civilizatiei minoice este neclara.

 

(Visited 45 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *