Pe numele sau adevarat, Joseph Balsamo, Kagliostro sau Cagliostro a fost un mare aventurier al secolului al XVIII-lea.

A fost cunoscut sub numele de Alexandru, conte de Kagliostro. S-a nascut in 1743 din parinti obscuri,. Unii pretind ca era fiul unui Maestru de Malta cu o printesa. Altii sustin ca era urmas al regilor Frantei si descendent direct al regelui Charles Martel.

Inca din copilarie era inclinat spre sarlatanie si escrocherii.  Cand era foarte tanar a inselat un bijutier pe nume Marano. I-a luat 60 de uncii de aur promitandu-i o comoara ascunsa intr-o pestera. Se presupunea ca acea comoara era pazita bine de spirite ale infernului.

Tot Kagliostro a fost privit ca favorit al infernului. Pe langa marile sale inselatorii, oferea si tratamente miraculoase pe care le facea la Strasbourg. Pentru celebrele sale ispravi a fost nevoit sa paraseasca Italia.

Magician, vrajitor, diavol si om de spectacol

Incepe apoi sa calatoreasca un un savant alchimist pe nume Althostape. Il numeste unul dintre cei mai intelepti oameni. Au calatorit prin Grecia, Egipt, Arabia, Persia, Rhodos, Malta, Franta. A trait din produsele vandute ca piatra filosofala. Sau din jonglerii si trafic de farmece.

“Farmecele” erau facute de frumoasa lui sotie,  Laurenza Feliciani.

In 1780 a fost primit in triumf in Strasbourg. Oamenii ziceau ca a facut mult bine.  A tratat bolnavii in chip miraculos. I se atribuie multe tratamente si minuni in aceasta perioada. Unii cred ca erau opera diavolului, in special Biserica.

Altii l-au privit ca pe un extraordinar, un inspirat, un sfant. Poate un facator de minuni. Sau doar un sarlatan. L-au crezut si membru al masoneriei. Primea ajutor de la loji si traia in opulenta. Poate ca invatase foarte multe lucruri utile pe unde calatorise sau doar profita de nestiinta altora.

Kagliostro se lauda ca sta de vorba cu ingerii. Putea auzi voci din cer si ii ajuta si pe altii sa le auda. A instituit un soi de cabala egipteana. Baieti si fete erau instruiti altfel.

Ei erau numiti “pupili” si “porumbei”. Kagliostro le punea o carafa de cristal in fata. Din spatele unui paravan, ii facea sa vada lucruri in carafa. Asa ei puteau comunica cu spiritele. Probabil un alt truc al lui Kagliostro.

Kagliostro ii invata pe tineri si stiintele oculte. Descifrarea viitorului, obiceiuri ciudate si uneori rusinoase. Poate doar profita de ei si de banii parintilor lor.

Abatele Fiard depune marturie despre aceste lucruri. El crede ca Kagliostro lucreaza cu diavolul. El povesteste cum Kagliostro a fost la Paris si Versailles. Acolo, in fata marilor seniori, a facut demonstratii. In clopotele sale de sticla au aparut spectre animale si spiritele mortilor. Se credea ca Kagliostro ii cheama.

Se cred si alte povesti legate de figura lui. Intr-o zi, prietenii au vrut sa-l testeze. L-au intrebat ce face o anumita doamna in acel moment. El a desenat pe parchet un patrat. In acesta s-a vazut respectiva doamna cu alti trei prieteni. Cand au mers la ea i-au gasit in aceeasi poza ca cea aparuta in patratul magic al lui Kagliostro.

Kagliostro, necromant si profet

La Paris dadea petreceri celebre. La acestea invoca morti celebri. Printre ei Socrate, Platon, Corneille, d’Alembert, Voltaire.

A prezis intr-o scrisoare caderea Bastilieri in iunie 1786.

Kagliostro devine prieten cu un ciudat manuitor de pahare. Acesta se credea asistat de spiritul unui evreu cabalist. Dorea sa converteasca toti necredinciosii.

Asadar, datorita artelor practicate dar si prietenilor pe care si-i facea, Kagliostro a devenit Diavolul in persoana. In jurul sau s-au tesut multe legende.

Kagliostro chiar spunea despre sine ca a fost la nunta din Cana Galileei. Ca l-a cunoscut pe Iisus. Ca i-a prezis crucificarea lui Iisus. A mai spus in alta parte ca traia inainte de Potop.

Oamenii superstitiosi i-au pus in carca o gramada de meserii. Dansator de opera, colonel al Prusiei, doctor, francmason.

A calatorit si in Germania. Apoi, in Italia a fost arestat la Roma. In 1789 a fost condamnat la moarte ca francmason. A murit in inchisoare in 1795.

Se crede ca ar fi scris despre alchimie. Si despre transformarea metalului in aur si multe alte nebunii.

 

(Visited 45 times, 2 visits today)