Cetatile pierdute ale Saharei

Cetatile pierdute ale desertului Sahara redezvaluite de sateliti. Acestea sunt asezari bine conservate ale civilizatiei misterioase descoperite in Libia. Compuse din noroi si caramida in soarele dogoritor al Saharei, aceste enigmatice fortificatii au fost construite de misteriosul popor al  Ga-Ramani.

O imagine din satelit a readus la viata aceste cetati pierdute.

Adevarate “castele in nisip” de marime naturala, ridicate de o cultur? antica au fost redescoperite in Sahara, spun arheologii.

Fotografii noi prin satelit arata mai mult de o suta de localitati cu astfel de cetati pierdute in sud-vestul Libiei.

Aceste comunitati care in prezent au disparut in nisipurile deserturilor au trait aproximativ in anii 500 e.n, iar aceste asezari au apartinut unui popor misterios si avansat, care a domnit aici din secolul al doilea pana in secolul al saptelea.

Cercetatorii au descoperit orasele Ga dupa pere?ii fostelor sate si ferme, dupa ce au analizat imaginile din satelit de inalta rezolutie, imagini folosite in industria petroliera si aeriana.

Situate la aproximativ 620 mile (1.000 de kilometri) la sud de Tripoli, cetatile Ga au fost confirmate arheologic pe baza probelor de ceramica colectate in timpul unei expeditii inceputa in 2011. Aceasta a fost scurtata din cauza izbucnirii razboiului civil, care a pus capat regimului de 42 de ani al liderului libian Moammar Gadhafi.

“Am fost uimit sa vad nivelul de conservare”, ale vechilor asezarii, a spus liderul proiectului David Mattingly, de la Universitatea Leicester din Marea Britanie.

“Desi peretii de la aceste site-uri au scazut un pic, in principal din cauza eroziunii eoliene, ele sunt inca în picioare la 3 la 4 metri, la 13 de metri in alte locuri”, a spus el. Si totul datorita climatului. Un climat care a distrus o civilizatie, insa i-a pastrat vie amintirea.

“Extraordinara” constructie

Arheologii ar fi putut confunda cu usurinta constructiile in linie dreapta bine planificate drept  forturi de frontiera romane de design similar, a observat Mattingly.

“Dar, de fapt, acest lucru se intampla dincolo de frontierele Imperiului Roman, aceste site-uri sunt markeri ai unui regat puternic nativ din Africa”, a spus el. Site-urile includ cimitire si domenii agricole. Pe patru kilometri patrati au fost gasite un numar de zece sate, ceea ce inseamna o densitate extraordinara pentru acea perioada. Cunostintele anterioare legate de aceasta civilizatie au fost puse cap la cap la Jarma, 125 mile (200 km) la nord-vest, precum si prin texte antice romane si grecesti. Au folosit metalurgie de foarte mare calitate, deasemenea au excelat la capitolul textile si au folosit pana si un sistem de scriere, ceea ce garanteaza o societate organizata la nivel de stat. Din cauza situatie politice, a izolarii dar si a lipsei de fonduri cercetarile au fost sistate.

Cultura antica creata de Sahara verde

Ramasitele arheologice ne dovedesc cunostinte avansate in domeniul irigatiilor, lucru care le-a permis sa creeze oaze verzi in desert. Abilitatea de a cultiva, de a exploata apele subterane a transformat Sahara dintr-un mediu arid intr-un mediu prielnic dezvoltarii culturii. Au fost gasite rezervoare de apa preistorice folosind canale subterane pentru a cultiva culturile mediteraneene, cum ar fi graul, orzul, smochinele, strugurii si altele sub-sahariene din Africa cum ar fi sorg, mei si bumbac.

Ce s-a intamplat cu Ga-Ramani ramane o enigma, dar echipa lui Mattingly suspecteaza ca aceste comunitati din desert fie au fost nevoite sa migreze, fie au disparut o data cu scaderea apelor subterane pe fondul unui climat pe masura. Apele subterane reprezinta o sursa vitala si non-regenerabila, odata rezervorul golit  nu se va umple din nou.

Prabusirea Imperiului Roman si conflictele in crestere din regiunea mediteraneana, ar fi, deasemenea, un motiv principal care ar fi afectat grav comertul trans-saharian de care civilizatia desertului depindea.

 

(Visited 6 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *