Category: Stiinte

Adevar si existenta in stiinta actuala

       Conceptele de adevar si existenta (realitate) ocupa un loc deosebit in filosofia stiintei, deoarece stiintele contemporane – inalt matematizate si care s-au indepartat mult de experienta empirica cotidiana folosesc concepte foarte abstracte, de idealizare si constructii inductive ale experientei si sunt rezultatul dimensiunii constructive, creatoare a gandirii umane .        Pentru teoriile care folosesc astfel de abstractii: electron, atom, entropie, etc., experienta cel mult sugereaza aparitia lor. Nicio mare teorie stiintifica nu reprezinta o generalizare inductiva, iar unii filozofi neaga rolul inductiei nu numai in stiinta dar si in viata cotidiana .         Cercetarile de filozofia stiintei, de...

Read More

Empiric si teoretic in cunoasterea stiintifica

Rolul teoriilor in stiinta actuala Problema raportului dintre experienta si teorie constituie una din problemele centrale ale filosofiei stiintei si o astfel de problematica a capatat o semnificatie deosebita in epoca moderna odata cu aparitia stiintei moderne cand aportul matematic capata un rol esential in stiinta si c nd experimental devine esential pentru discutiile stiintifice. Stiinta moderna e rezultatul aportului matematic in primul rand in fizica si elaborareai experimentului. O astfel de problematica prezinta interes astazi datorita faptului ca multe discipline stiintifice si in deosebi fizica s-au indepartat mult de bunul simt operand cu concepte foarte abstracte: – concepte...

Read More

Legi, explicatie si predictie

Scopul fundamental al oricarei discipline stiintifice este descoperirea anumitor legi sau regularitati empirice, iar pe baza acestor legi, orice disciplina stiintifica poate sa realizeze explicatii, postdictii, retrodictii si predictii. De asemenea, cu ajutorul legilor, putem sa realizam sistematizari ale datelor empirice. Mai mult, pe masura ce formulam legi mai generale, putem sa explicam legi cu caracter mai limitat. Pe baza legilor Newtoniene putem explica legile lui Galileo. In filosofia stiintei au existat si exista numeroase dezbateri referitoare la statutul logic, metodologic si epistemologic al legilor stiintifice. Ce inseamna o lege stiintifica? O astfel de dezbatere a fost prezenta inca...

Read More

Cum putem prezice viitorul prin stiinta

        Metodologia fundamentarii propozitiilor stiintifice          Metodologia de matematizare si predictie stiintifica          Explicatie stiintifica si predictie stiintifica          Criterii de existenta in stiintele formale (logica, matematica) si stiintele factuale (tehnice)   Metodologia fundamentarii propozitiilor stiintifice In istoria filosofiei, in particular in istoria filosofiei stiintei, au existat numeroase incercari de a clasifica propozitiile stiintifice, criteriile de clasificare au fost de natura logica, semantica , epistemologica (teoria cunoasterii stiintifice), metodologica. Astfel s-a vorbit frecvent de adevaruri necesare si adevaruri contingente, adevaruri despre lucruri sau adevarui despre idei, iar I. Kant, in critica ratiunii pure, clasifica propozitiile in 3 catregorii: -propozitii...

Read More

Filosofia limbajului in cunoastere

Rolul limbajului in cunoastere. Specificul limbajului stiintiic. Modalitati de fundamentare a propozititiilor stiintifice Limbajul a constituit obiect de meditatie pentru multe discipline, inclusiv pentru filozofie. Inca din antichitate, filosofii au meditat asupra limbajului dezvaluind rolul pe care il joaca limbajul in viata individuala si cea sociala. Inca in vechile scriei indiene (upanisade) se considera ca toate conflictele incepand de la conflictele familiale pana la conflictele mondiale se datoreaza limbajului. In secolul al XX-lea, Rudolph Carnap spunea: „Nu ne trebuie revolutie sociala ci ne trebuie revolutie semantica” Semantica studiaza relatia dintre expresiile lingvistice si realitatea la care se raporteaza aceste...

Read More

Articole populare