Category: Cultura

Top 10 obiective de vizitat in pandemie in judetul Vrancea

Bogatia de traditii populare, folclor si monumente istorice cu o semnificatie si o importanta cruciala pentru poporul roman, se revarsa in tinutul Vrancei ca dintr-un corn al abundentei, atragand pe cararile acestor plaiuri multime de turisti in orice sezon. Aici vin cei pasionati de drumetii, cei ce cauta reculegere in gradinile si lacasurile de cult ale manastirilor vrancene, cei ce-si doresc sa se bucure de liniste si relaxare in statiuni balneoclimaterice deosebite, iubitorii de natura, insetatii de istorie, literatura, arta, muzica si nu in ultimul rand, cei ce apreciaza la justa lor valoare bucatele traditionale locale si vinul bun de Odobesti. Plai de legenda, cu un trecut istoric ce a cunoscut momente de zbucium, de restriste, dar si de inflorire, Vrancea constituie si azi un teritoriu romanesc ce are mult de oferit oaspetilor sai dispusi sa-i descopere farmecul de dincolo de granitile focsenene ale resedintei de judet. Pentru a insirui doar zece astfel de propuneri de vacata a fost nevoie de o indelungata si minutioasa filtrare, intrucat e dificil de lasat de-o parte multimea de alte atractii turistice ce ar putea imbogati itinerariul celor interesati, astfel incat lista ramane deschisa:   Rezervatia Naturala Focul Viu La Andreiasu de Jos, pe cursul Milcovului, in imediata vecinatate a unei incantatoare paduri de brazi, calatorul are ocazia de a colectiona amintiri de neuitat, contempland „focurile vii” care rasar pe neasteptate din pamant....

Read More

Top 10 obiective de vizitat in pandemie in judetul Galati

Judetul Galati, cu resedinta sa care-i poarta numele, reuneste pe teritoriul sau o veritabila cununa de nestemate turistice, in masura sa satisfaca pana si cele mai elevate standarde in materie de varietate pe portativul unui itinerariu de vacanta. Dara daca in orasul-resedinta – Galati – regasim edificii, monumente, obiective muzeistice si puncte de atractie renumite atat la nivel national cat si dincolo de granitele tarii, pe restul teritoriului judetean se afla presarate multe alte obiective interesante in acest context. Am alcatuit asadar un top 10 dedicat argumentului, excluzand oricum din start orasul Galati si zestrea sa de puncte magnetice pentru vizitatori, deja prea bine cunoscute, propunand alte atractii nu mai putin valide pentru a fi incluse intr-un proiect de petrecere a timpului liber:   Conacul logofatului Costache Conachi din Tiganesti Costache Conachi (1778-1849), inalt dregator fanariot la curtea Moldovei, era in realitate un talentat scriitor si poet de limba romana, a carui opera din nefericire nu a fost apreciata la justa sa valoare pana cand criticii generatiilor succesive au descoperit in stihurile sale o dulceata si o armonie fara seaman, indreptatindu-i sa-l numeasca pe drept cuvant „un stralucit precursor eminescian nedreptatit de catre contemporanii sai”. Conacul din Tiganesti este un monument istoric cu totul si cu totul deosebit, care poarta si azi o aura misterioasa ce aminteste parca vremurile de odinioara, cand Costache Conachi isi inmuia condeiul in calimara...

Read More

Ursitorile de la botez: obiceiuri si traditii ale Ursitoarelor

Ursitoarele mai sunt numite si Ursitori sau Ursite, chiar Ursoaice in unele cazuri. La macedo-romani, la  greci si la bulgari ele poarta numele de Mire sau Harasite. Dupa unele credinte apar in numar de trei, infatisate ca fecioare sau zane, dupa altele sunt sapte muieri la numar sau chiar noua. Ele ursesc, adica croiesc ursita omului, ursa sau urseala, aceasta fiind denumirea populara romaneasca pentru soarta noilor nascuti. In prima noapte a nasterii sau in primele trei nopti la rand, Ursitoarele vin precum Ielele. In Tara Fagarasului ni se spune ca Ursitoarele sunt servitoarele lui Alexandru cel Mare. Legenda ne arata cum ele i-au furat apa tineretii si de atunci au ramas vesnic tinere, cunoscand viitorul fiecarui om, iar la nasterea acestuia ii ursesc soarta. Prin unele parti, pe unde se crede ca sunt trei Ursitoare, se zice ca dansele traiesc laolalta intr-o casa, intr-un castel mare, ca ingrijesc de sute si mii de lumanari care sunt de fapt candelele vietii omenesti si ca se hranesc cu carne de furat (adica miei furati de la ciobani). Aceasta legenda apare in judetul Tecuci in Moldova. Aceste candele reprezinta sufletele celor ce se nasc si ale celor ce mor. Ursitoarele toarna untdelemn prin candele, intr-o parte foarte putin, dincolo mai mult, dupa cum era si lor oranduiala. Tot in aceasta zona exista obiceiul sa fie lasate in noaptea in care vin...

Read More

Avestita, spaima femeilor insarcinate si a pruncilor in traditiile romanesti

Avestita, Striga sau Samca este demonul nasterilor, un personaj mitologic si spirit necurat, spaima femeilor insarcinate in traditiile romanesti. Pericolele care înconjoara momentul nasterii au fost personificate în mitologia româneasca de Avestita, acest personaj din familia demonilor dusmani omului. Ca toate momentele de trecere din ciclul vietii, nasterea este si ea marcata de aparitia fiintelor “celeilalte lumi” care întrupeaza de fapt bolile specifice mamei si pruncului. Vazuta ca sluga a Diavolului, Avestita este cea mai temuta dracoaica din mitologia româneasca. Avestita este mana dreapta a Satanei, aripa sa, aparand cu parul lung pana la calcaie, cu ochii rosii de foca si cu mainile schimonosite ca secerile de fier, cautatura salbatica si cu trupul chircit diavoleste, strasnica si grozava. Duh necurat, venit din fundul iadului, cu mari mestesuguri vazute si nevazute ea omoara copiii oamenilor si se opune chiar Arhanghelului Mihail intr-o poveste despre nasterea pruncului Iisus. Ea se face ogar si pisica, umbra si lacusta, paianjen si musca si toate nalucirile vazute si nevazute pe fata pamantului. In acest fel, Avestita intra in casele oamenilor si sminteste femeile insarcinate cand sunt in somn. Ea le pedepseste pe femeile ingreunate de rusinea lumii, pe cele care fac farmece, dau cu bobii, cauta cu sita sau cu peria sau care sunt necredincioase barbatilor. Doar daca i se scriu cele 19 nume magice pe un zapis nu se va putea apropia de...

Read More

Obiceiuri si traditii de Paste din Moldova, Banat, Transilvania si Oltenia

Obiceiuri si traditii de Paste in Moldova Valaritul din Vrancea Scranciobul are loc in a doua zi de Paste. Acest obicei aduna intreaga comunitate in jurul fetelor de maritat. Scranciobul este numit si dulap prin aceste parti si este de fapt un leagan. Toti locuitorii asista la datul in leagan. Leaganul este construit de tinerii flacai din zona care sunt rasplatiti cu oua rosii dupa obicei. Se crede prin aceste parti ca fetele date in scranciob vor avea un an imbelsugat. Scrânciobul este o constructie alcatuita din mai multe leagane sau banci (montate în cerc sau suprapuse), fixate pe acelasi schelet, care se balanseaza sau se învârtesc, servind ca mijloc de distractie pentru tineri. Credintele din Bucovina si din întreaga Moldova evidentiaza ca scrânciobul ar fi aparut în amintirea lui Iuda Iscarioteanul, unul dintre cei doisprezece ucenici, care, cuprins de remuscare pentru ca îl vânduse pe Iisus, s-a spânzurat; oamenii l-ar fi cautat timp de trei zile fara nici un rezultat, dar, când l-au gasit, au vazut ca vântul îl batea si îl clatina împreuna cu creanga de care era atârnat; denumirile constructiei difera de la zona la zona: scrânciob – Muntii Apuseni; Moldova; Bacau – urzoi; Bucovina; dulap, leagan, titeche – Muntenia; tutul, tutulus – Tara Hategului; sdrânca – Bihor; Satu Mare; scrânciob, leagan, leganus, tutulus, vârtej, vârtij, vârtiloi – Banat; în general, datina de a se da...

Read More

Articole populare