Calaretul fara Cap

Calaretul fara Cap

Legendele ne pun pe jar imaginatia, ne fascineaza, ne agaseaza, ne invata sa scormonim trecutul, sa intelegem sensurile ascunse ale metaforelor omenirii si hiperbolelor istorice.

Calaretul fara Cap

Toate aceste legende devin vii, uneori infricosatoare, caci sunt nascute tocmai in adancul subconsientului uman colectiv. Cu cat o astfel de legenda prinde radacini, cu atat ea devine atotcuprinzatoare in mintea noastra. Ea este rodul spiritului, al superstitiei si magiei.
Sleepy Hollow Calaretul fara CapCartea care pune bazele acestui mit este povestea clasica a lui Washington Irving“The Legend of Sleepy Hollow, Legenda din Sleepy Hollow, un orasel din anul 1799 unde se petrec tot felul de lucruri bizare si grotesti. Scrisa in 1820, cartea face referire la o comunitate olandeza din munti din timpul perioadei coloniale. Setata intr-o atmosfera horror prin excelenta, cartea inspira filmul din 1999 in regia lui Tim Burton cu Johnny Deep in rolul protagonistului Ichabod Crane si Christopher Walken in rolul Calaretului fara cap.

Cartea lui Irving a fost inspirata de o legenda locala din anii 1776 cand mercenarii prusaci erau angajati de fortele britanice pentru a lupta impotriva coloniilor care vor deveni mai tarziu Statele Unite ale Americii. Acest calaret isi pierde capul din cauza unei lovituri de tun langa oraselul Sleepy Hollow. Se spune ca, de atunci, se intorcea pentru a lua capetele celor vii si a-i duce cu el in iad.

Legenda Calaretului fara Cap

Calaretul fara CapLegenda Calaretului fara Cap a aparut in multe versiuni in toata lumea. Multe tari au versiunea lor unica ca si statele din America. Calaretul fara cap continua sa fie un adevarat motiv al folclorului european inca din Evul Mediu. In secolul al XVIII-lea se vorbeste de un calaret fara cap, pe un cal negru, cu un imens hanger, cateodata cu un felinar pe post de cap.

Exista multe exemple in mitologie si folclor, dar si in teologia crestina. Anume, sfintii decapitati, care sunt reprezentanti purtandu-si capul ca simbol al martiriului lor (sunt numiti “cephalophore” din grecul “cel care isi poarta capul”. Cel mai cunoscut astfel de sfant este Sfantul Denis, patronul Parisului, care se spune ca a prorocit, purtandu-si capul in mana, de la Montmartre pana la locul de inmormantare. In hagiografia franceza exista peste o suta de astfel de sfinti.

Legenda lui Aphrodisius din Alexandria, exemplele din Divina Comedia a lui Dante si Sir Gawain and the Green Knight suscita interesul pentru acest tip ciudat de sacralitate.

Folclorul celtic

Irlandezul dullahan sau dulachán (“om intunecat”) este un calaret fara cap pe cal negru, care isi cara capul la subrat sau il tine ridicat sus pentru a fi vazut de departe. Capul calaretului este de culoarea mucegaiului si are ochi mici, negri, iar gura zambeste stramb, demonic. El mai tine si un bici facut din coloana vertebrala a unui cadavru. Cand calaretul se opreste cineva moare. Dullhan striga un nume, iar persoana numita moare pe loc. In alta varianta, el este vizitiul fara cap al unei trasuri negre. Carul mortuar e plin de obiecte funerare (lumanari in cranii, spitele sunt facute din oase umane, acoperisul este facut din piele umana). Gan ceann (“fara cap”), poate fi alungat purtand un obiect de aur sau lasand unul in calea lui.

headless-horsemanNu te poti ascunde de dullahan si nu exista cale sa i te impotrivesti – in fata Calaretului toate lacatele si portile inchise se deschid. Cine il priveste la lucru este stropit cu sange si insemnat. Acesta poarte orbi din cauza biciului sau va fi urmatorul vizitat de Moarte.

Cele mai importante povesti scotiene vorbesc de un Calaret fara Cap numit Ewen decapitat intr-o batalie a clanurilor la Glen Cainnir pe Insula Mull. Aici apare calaretul si calul fara cap.

Folclorul german

Fratii Grimm povestesc despre doua intalniri cu un astfel de Calaret fara Cap, pe care l-au vazut cu proprii ochi. Prima are loc langa Dresden in Saxonia. Intr-o duminica, o femeie il vede intr-o padure. Intr-un loc numit “Apele Pierdute”, ea aude un corn de vanatoare si il vede pe calaret intr-o haina gri, calare pe un cal gri.

legend of sleepy hollowIntr-o alta poveste din Brunswick, Saxonia de Jos, un Calaret fara Cap, numit “Vanatorul Salbatic” ii avertizeaza din corn pe vanatori sa nu mearga la vanatoare a doua zi, caci vor avea un accident. In alte variante, el ii vaneaza pe cei care au comis crime, iar in altele are cu el o haita de caini negri cu limbi de foc.

Folclorul american

Legenda lui incepe in Sleepy Hollow, langa New York, in timpul razboiului coloniilor. Folclorul traditional il descrie ca un mercenar hessian care a fost ucis in 1776 in batalia de la White Plains. Capul i-a fost zburat de un tun si a ramas pe campul de batalie, in timp ce trupul i-a fost luat de camarazi. L-au ingropat in cimitirul unei biserici olandeze din Sleepy Hollow, de unde se ridica in fiecare noapte de Halloween ca o fantoma furioasa care isi cauta trupul.

In 2013, seria TV “Sleepy Hollow” introduce notiuni noi ca Devoratorul de Pacate (Sin Eater), conexiuni legate de Dansul mortilor si dansul sabatuluiSimbolistica craniului pana la Cartile Diavolului.

Adevarul istoric – mercenarii hessieni

 

In timpul Razboiului de Independenta, Landgrave Frederick al II-lea din Hesse-Kassel (o mica tara independenta din nordul regiunii Hesse) si alti printi germani si-au angajat armata sa lupte pentru Marea Britanie impotriva revolutiei americane. Luptatorii erau numiti hessieni pentru ca cel mai mare corp al armatei (13 ooo de soldati din totalul de 30.000) veneau din acea regiune. Unitati intregi reprezentate de drapele, ofiteri, uniforme proprii si arme pe masura au fost trimise in America cu o disciplina extrema: dezertorii erau fie decapitati fie batuti de intreaga companie.

hessianHessienii reprezentau un sfert din fortele folosite de britani in acest razboi si aveau o reputatie pe masura: jäger, husari, trei companii de artilerie si patru batalioane de grenadieri. Infanteria usoara era inarmata cu muschete, iar artileria hessiana folosea tunuri puternice si büchse, o arma scurta, de mare calibru. Initial, un astfel de regiment avea intre 500-600 soldati.

Aproape 18.000 de soldati din trupele hessiene au sosit in America in 1776. Prima data au acostat langa Staten Island, New York si au participat la aceasta batalie. Apoi, au venit tot mai multi, participand la fiecare batalie si devenind indispensabili pentru englezi. Dupa 1777, au fost folositi mai mult ca garnizoane sau trupe de patrulare.

atacul mercenarilor hessieniImaginea lor pentru revolutionarii americani devine teribila, din cauza barbarismului lor profesionist, a dotarilor si a uniformelor. O armata regulata de asemenea amploare, antrenata sa ucida cu cele mai noi tehnici putea parea un adevarat monstru pentru rebelii americani.

(Visited 616 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *