Boudica si femeile in societatea celta

Viata pentru femei printre celtii de acum 2000 de ani ar putea fi surprinzatoare in prezent. Mai ales daca luam in considerare tratamentul aplicat femeilor in majoritatea civilizatiilor antice. Femeile celtilor puteau avea o varietate de profesii, aveau si drepturi legale, in special in privinta mariajului, si aveau deasemenea dreptul la atac impotriva abuzurilor sexuale sau violurilor. Cel mai faimos caz aici a fost cel al reginei razboinice, Boudica.

Boudica regina razboinicaLegile celtilor despre casatorie

Potrivit istoricilor, celtii timpurii aveau un sistem sofisticat si unitar de legi. Femeile puteau guverna si puteau indeplini roluri importante in politica, religie, viata artistica si chiar ca judecatori sau formatori ai legii. Puteau alege cu cine si cand sa se marite si sa divorteze. Puteau chiar cere daune daca erau parasite, molestate sau tratate urat. Astazi, ne-au ramas doua dintre codurile de legi: irlandezul Fenechas (sau Legea Bretona) codificat in timpul domniei marelui rege Laoghaire (428-36 e.n) si galezul Cyfraith Hywel, codificat in secolul al X-lea de Hywel Dda.

In primul sistem, la varsta de 14 ani, femeile celtilor erau libere sa se marite in oricare dintre cele 9 feluri. Ca si in alte civilizatii, casatoria era o uniune economica. Primele trei tipuri de casatorie celtica a irlandezilor presupunea contracte prenuptiale, formale. Celelalte – chiar si cele care ar fi ilegale astazi – casatoria insemna ca barbatul isi asuma raspunderile financiare pentru cresterea copilului. Sistemul Fenechas le includea pe toate cele 9. Cel galez le avea in comun doar pe primele 8 categorii:

  1. Prima forma a casatoriei numita lánamnas comthichui, ambii parteneri intrau in uniune cu resurse financiare egale.
  2. In lánamnas mná for ferthinchur, femeia contribuia mai putin decat barbatul.
  3. In lánamnas fir for bantichur, barbatul contribuia mai putin decat femeia din punct de vedere financiar.
  4. Coabitarea cu o femeie in casa ei.
  5. Fuga secreta voluntara fara consimtamantul familiei acesteia.
  6. Rapirea involuntara fara consimtamantul familiei femeii.
  7. Intalnire secreta
  8. Casatorie prin viol
  9. Casatoria a doi oameni nebuni

Casatoria nu implica neaparat monogamie. In legile celte erau trei categorii de neveste in paralel cu cele trei tipuri primare de casatorie. Principala diferenta fiind raspunderea financiara si gradul ei. Nu era ceruta nici zestre, desi exista un “pret al miresei” pe care femeia il putea pastra in anumite cazuri de divort. Motive de divort ce includeau returnarea pretului miresei de catre sot puteau fi: parasirea pentru alta femeie, esuarea in a o sustine, proliferarea de minciuni sau seducerea in mariaj prin trucuri sau vrajitorie, lovirea femeii provocandu-i rani, povestirea publica a vietii lor sexuale, impotenta, sterilitatea sau obezitatea ce impiedica sexul, parasirea patului conjugal exclusiv pentru a se dedica barbatilor.

Legi speciale pentru viol si hartuire sexuala

In legea celtica, cazurile de violuri si hartuiri sexuale implica pedepsirea autorilor prin mijloace financiare in timp ce vor ramane liberi. Asta insemna ca puteau minti mai putin, insa daca nu plateai puteai fi castrat.

La fel si femeile erau incurajate sa nu minta si sa fie oneste: trebuia sa stie neaparat identitatea celui care le-a violat si pe care il acuzau. Daca faceau acuzatii care s-ar fi dovedit false, nu ar fi primit ajutor sa isi creasca copilul si nici nu putea acuza pe un altul.

Legea celtilor era suficient de onesta pentru a nu necesita contracte scrise pentru astfel de uniuni. Totusi, daca o femeie era sarutata fara voia ei, ofensatorul trebuia sa plateasca compensatii. Abuzul verbal era si el pedepsit in functie de pretul onoarei persoanei respective. Violul, asa cum este definit la celti, includea violul violent fortat (forcor) si seducerea cuiva adormit, deranjat mental sau intoxicat (sleth). Ambele erau privite foarte serios. Dar daca o femeie convenea sa se culce cu un barbat, apoi se razgandea, nu il putea invinui de viol.

Razbunarea celta pentru viol: Chiomara si Camma

Pentru celti, violul nu parea atat de rusinos precum crima ce trebuia neaparat razbunata (dial), chiar de femeie.

Potrivit lui Plutarch, faimoasa regina celta Chiomara, sotia lui Ortagion a tribului tolistoboii, a fost capturata de romani si violata de un centurion in 189 i. Hr. Cand centurionul a aflat cine este, a cerut si a primit recompensa. Cand oamenii ei i-au adus centurionului aurul, Chiomara si-a pus oamenii sa-i taie capul. Se spune despre ea ca dorea ca doar sotul ei sa fie singurul in viata care sa o fi cunoscut carnal.

Alta poveste de la Plutarch vorbeste despre a 8-a categorie privind casatoria – aceea prin viol. O categorie foarte curioasa pentru romani. O preoteasa a zeitei Brigid numita Camma era sotia unei capetenii numita Sinatos. Sinorix l-a ucis pe Sinatos si a fortat-o pe preoteasa sa se marite cu el. Camma a pus otrava in cupa ceremoniala din care amandoi au baut. Pentru a-i adormi suspiciunile, a baut prima si apoi au murit amandoi.

Boudica, regina razboinica a celtilor, si razbunarea asupra Romei

Boudicca (sau Boadicea) este una dintre cele mai puternice femei din istorie. In special, din istoria celtilor. Tocmai fusese biciuita si violata de romani. La fel si fiicele ei. Insa razbunarea ei va fi teribila si va distruge mii de romani.

Potrivit istoricului roman Tacitus, regele tribului icenilor, numit Prasutagus, a facut o alianta cu Roma pentru a-l lasa sa isi conduca teritoriul ca un rege-client al Romei. Cand a murit, in anul 60, si-a lasat teritoriul imparatului roman Nero si celor doua fiice ca mostenire sperand sa impace lucrurile. Insa vointa lui nu era in acord cu vechile legi celte si nici nu satisfacea pe noul imparat. Centurionii romani i-au jefuit casa, i-au biciuit sotia si i-au violat fiicele.

Era timpul razbunarii, si nimeni nu se pricepea mai bine la asta decat o femeie. Celta si, pe deasupra, regina. Boudica, ca si conducatoare si razboinica, regina a icenilor, a condus o revolta impotriva romanilor. Obtinand suportul tribului vecin al trinovantilor si posibil al altora, a infrant rasunator trupele romane la Camulodonum anihiland legiunea a IX Hispana. S-a indreptat apoi spre Londra de astazi, unde ea si fortele ei au macelarit toti romanii si au sters orasul de pe fata pamantului.

Apoi soarta s-a intors impotriva ei. In cele din urma, Boudica a fost infranta, dar nu a fost capturata.Se crede despre ea si fiicele ei ca au luat otrava pentru a evita sa fie capturate si duse la Roma. Dar Boudica, regina razboinica, traieste inca in legende ca femeia roscata ce si-a condus pentru ultima oara poporul in lupta.

 

(Visited 110 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *