Epifania, “aratarea lui Dumnezeu”, numita in popor “Boboteaza” nu este altceva decat suprapunerea unei sarbatori iudaice peste substratul pagtan. Botezul lui Iisus Hristos se confunda cu alte ritualuri si practici stravechi.

Boboteaaza sau Botezul Domnului se serbeaza pe 6 ianuarie.

 

Sfintirea apei de Boboteaza: obsesia populara a scoaterii dracilor din ape

Sfintirea sau binecuvantarea apei prin aruncarea crucii, nimic altceva decat obiect magic, este o practica veche pe teritoriile noastre. Se crede ca in aceste momente dracii ies din ape si ratacesc aiurea. Au fost culese multe povesti populare care vorbesc despre acest lucru.

Apa folosita la sfintire se crede a fi “apa vie” in traditie populara. Cine este stropit cu Agheasma sau cade in apa sfintita va fi protejat tot anul. Aceste superstitii cad sub ritmul obiceiurilor de inceput de an. Vechii tarani romani voiau sa-si atraga norocul pentru anul ce va urma. Deasemenea, se dorea binecuvantarea vitelor si rod bun.

Boboteaza: ritualuri magice, vrajitoare si obiceiuri paganeIn zone precum Oltenia, Muntenia si Dobrogea inca se mai practica “Botezul cailor”. Acesta este legat de uniunea ancestrala a taranului cu animalele sale, in special calul, animal foarte iubit si apreciat in aceste parti inca din timpurile dacilor.

Un obicei pagan foarte interesant este “Iordanitul femeilor”. El are loc numai in satele din nordul tarii. Aici femeile rapesc barbati tineri amenintandu-i cu aruncatul in rau. Comportamentul mistic presupune un vechi scenariu ritualic. Femeile se comporta ca ielele sau Vantoasele.

Binecuvantarea animalelor sub forma sfintirii, impartirea apei “citite” (“sfintirea Aghiasmei”), toate aceste sunt forme ale ritualurilor pagane. Traditia populara ne vorbeste in aceasta perioada despre purificarea naturii, si, in special, a apelor. In aceasta vreme, strabunii nostri credeau ca animalele pot vorbi.

Printre alte ritualuri si obiceiuri vechi se mai numara protejarea vitelor prin diferite forme, aprinderea rugurilor pe camp pentru alungarea spiritelor rele si a demonilor. Tot animalelor le sunt impartite bucate de la masa aleasa pentru a fi protejate tot restul anului. In special in Bucovina s-au mai pastrat aceste traditii.

Boboteaza este vremea descantecelor, farmecelor si vrajilor

Celebrul busuioc pentru fetele nemaritate va descoperi ursitul. Dar exista descantece si pentru aflarea duratei vietii membrilor familiei. Aceasta se face folosind carbunii din soba. O sarbatoare care s-a vrut religioasa a redevenit una familiala.

Sarbatoarea “Ardeasca” celebrata in Bucovina ne arata purificarea prin focuri in aer liber. Tot in aceasta perioada se protejeaza toate culturile cu rod si livezile. Tinerii se costumeaza in babe si mosi pentru a-si cauta ursita.

In Moldova se sarbatoreste Chiraleisa”, mergandu-se in colindat.

Citirea viitorului de Boboteaza

Taranii, adesea analfabeti, incercau sa afle viitorul pe toate caile posibile. Lipsa educatiei dar si vremurile grele au impins oamenii spre tot soiul de superstitii. Insa, cu toate acestea, cea mai buna arma a ramas intelepciunea provenita din strabuni. Anume, citirea calendarului din foi de ceapa, cititul stelelor si mersul vremii.

Avem o foarte bogata istorie de astfel de traditii orale in toate zonele tarii. Boboteaza si Sfantul Ion sunt ultimele sarbatori ale iernii. Timpul si lumea se purifica, iar ciclul vietii este reluat.

In aceste vremuri tulburi ai nevoie cel mai mult de protectie magica.

Busuiocul – “vascul” romanilor folosit in vise, ritualuri si pentru protectia magica de Boboteaza

Busuioc sub perna, in prag, la poarta. Busuiocul a ajuns simbolul ursitei in satele romanesti.

In Transilvania, femeile fac o papusa cu doua lumanari si o leaga de copaci in Ajunul Bobotezei. In mediul rural practicile “vrajitoresti” sau “babesti” mai degraba au loc chiar in fata preotului si cu acceptul sau. Raspandirea lor este atat de larga si atat de adanc insamantata in constientul colectiv incat aceste ritualuri pagane au loc chiar in biserica. De ce? Foarte simplu. Traditia populara romaneasca, disparata si fragmentata asa cum este ea, a ramas totusi mult mai puternica decat curentul crestinismului.

Traditii pagane si sfinti la sarbatoarea de Boboteaza

Din cele mai vechi timpuri oamenii au personalizat frica. Elementele au devenit zei, spiritele naturii au devenit mai tarziu sfinti protectori. Traditia Europei de dinainte de crestinism a supravietuit. Asa concluzioneaza si Mircea Eliade. Sub forma acestui crestinism de astazi ea supravietuieste inca. Crestinismul nu a reusit sa invinga in aceste zone vechile traditii.

In anumite zone de traditie precum cele muntoase din Bucovina, Maramures si Transilvania unele obiceiuri vechi au ramas neschimbate. Crestinismul le-a dat numai o noua aura si un front comun. Am putea numi aceste obiceiuri “crestinismul vechi” caci au legatura si cu vechiul paganism, dar si cu noile practici.

In zona satelor nu vom intalni niciodata acel ritual scortos, liturgic pe care il vedem in bisericile de la orase. De aceea, credem ca cel mai aproape de spiritul pagan stramosesc te vei gasi la sat. Si nu oriunde, ci chiar pe pamant sfant.

In unele zone se leaga un fuior de canepa la cruce pentru ca Maica Domnului sa faca un navod din el spre a lega sufltele mortilor din iad si a le ridica spre cer. Ce poetic suna si cata inteleciune. Oare vreo legatura cu Scripturile?

Asadar, de ce sa pupam o cruce care nu inseamna nimic? In special pentru noi, poporul roman? De ce nu apreciem mai mult vechile obiceiuri?

Jocul Betivului, colindatul Cetelor de Feciori si sfarsitul anului ritual

obiceiuri de boboteazaCu aceasta ocazie are loc sfarsitul anului ritual: mastile si caprele sau ursul pe care le-au colindat sunt ucise simbolic. Urmeaza apoi inmormantarea ritualica si ospatul funerar. Toate acestea sunt ramasite ale cultului sacrificiilor din Europa de Sud-Est de acum 10.000 de ani.

Traditiile de Boboteaza, ritualurile, superstitiile de Boboteaza ne arata vechile povesti si inchipuiri ale poporului roman.

(Visited 139 times, 1 visits today)