Author: Catalin Stanculescu

Campanie de informare despre vaccinarea anti COVID-19

Vaccinul, ca scut impotriva agresorilor patologici in general, a cunoscut de-a lungul timpului evolutii cu adevarat spectaculoase, propunandu-se fara indoiala ca principal element de utilizat in lupta impotriva celor mai temute boli din istorie. Dar nu in toate cazurile pandemiile sau epidemiile grave au avut parte de un astfel de tratament, intrucat vaccinul nu fost descoperit la timp pentru a putea salva milioane de vieti intr-un interval relativ redus; exista insa situatii in care valul contagierilor a atins cifre exasperante pentru ca nu se identifica adevarata cale de transmitere a bolii – un motiv intemeiat pentru a se incuraja in pemanenta proiectele de largire a domeniilor de cercetare si studiu in sectorul sanatatii. Nici pana in ziua de azi nu s-a realizat un vaccin eficient care sa se poata propune drept pavaza impotriva ravagiilor produse de SIDA de pilda, ci s-au inregistrat succese in acest context doar prin campaniile de informare si prevenire, dupa ce s-a identificat adevarata sa cale de transmitere. La fel de trist este si faptul ca inca nu se poate lupta eficient impotriva cancerului, chiar daca nu este o boala contagioasa – in era in care tehnologia si realizarile stiintei au reusit sa atinga nivele impresionante, inca nu detinem o formula justa pentru a rezolva aceasta problema spinoasa. In ceea ce priveste lupta impotriva Covid-19, s-au obtinut intr-un interval de timp relativ scurt, gratie tehnologiei...

Read More

Obiceiul colindatului: colindatul in cete fecioresti – obicei ancestral

Pe intreg cuprinsul Romaniei, colindatul constituie o traditie de iarna care cunoaste o raspandire impresionanta si o diversitate ampla, ca parte din ritualurile sarbatoressti care antreneaza pe deplin comunitatea. In constientul colectiv neprimirea colindatorilor este echivalenta cu un pacat mare, astfel incat gazdelor le revine datoria crestineasca de a deschide larg portile celor ce le ureaza sanatate, noroc si camari imbelsugate pentru anul ce urmeaza. In lucrarea sa intitulata „Cararuia varului nestins: insemnari, eseuri si studii de psihologie sociala clinica, etnografie romaneasca si sociologia vietii cotidiene rurale” (2012), Corneliu Dragomir amintea o credinta adanc inradacinata in traditia romaneasca: „Pentru a-i scapa de pacate, Dumnezeu a lasat colindele pe pamant ca in fiecare an, de Craciun, numele celui Nou Nascut sa aline durerile oamenilor si astfel acestia sa se abata din calea rautatilor”. Dar in panoplia colindelor romanesti se distinge cu precadere o tipologie aparte de uratori, grupati in cete, care se opresc din casa in casa pentru a da glas urarilor in versuri atat de dragi poporului nostru din cele mai vechi timpuri. Este vorba despre asa-numitul „colindat in cete fecioresti” – o manifestare ce se concretizeaza intr-un element importantd in categoria celor ce definesc identitatea folcloristica si traditionala romaneasca, inclus inca din 2013 in lista patrimoniului imaterial al UNESCO.   Caracteristicile colindatului in cete fecioresti Principalele caracteristici ale acestei forme de colindat sunt legate indeosebi de faptul ca...

Read More

Obiceiuri de Anul Nou in Romania

Sarbatorirea inceputului un nou an reprezinta una din cele mai vechi obiceiuri la nivel planetar, izvoarele istorice atestand acest gen de ceremonie cu mai bine de 4000 de ani in urma, de catre populatiile antice ale Babilonului si nu numai. Romanii au preluat la randul lor aceasta traditie de la stamosii lor daci si au perpetuat-o din generatie in generatie pana in zilele noastre, cu intreaga sa trena de manifestatii spectaculoase, decorative, vesele si zgomotoase. In perioada moderna, nu putini sunt romanii care executa un slalom nebunesc in ziua de 31 decembrie a fiecarui an, printre exigenetele cumparaturilor, innoirea cu articole vestimentare menite sa le asigure intrarea in noul an gatiti cum se cuvine, prepararea de bunatati culinare si asigurarea unui mic arsenal de artificii, pocnitori si petarde. Toate acestea dar si o serie intreaga de alte obiceiuri mostenite de la parinti si bunici s-au transformat de-a lungul timpului intr-un soi de automatism patronat de lozinca „asa se face de Anul Nou”, fara ca cineva sa se mai intrebe care sunt traditiile stravechi ce se situeaza in culisele sale. La romani, prima zi a noului an se suprapune unei importante sarbatori religioase: cea a Sfantului Vasile cel Mare – simbol al ingemanarii entuziasmului inceputurilor cu intelepciunea varstei de aur a senectutii si prilej de a amesteca vechiul cu noul intr-o maniera spectaculoasa, care se bucura de o adanca pretuire...

Read More

Floki, descoperitorul Islandei

Serialul “Vikingii” de pe History Channel s-a incheiat, insa ne-au ramas pe retina niste personaje spectaculoase. Despre marii protagonisti precum Ragnar, Rollo, Lagertha si fiii lui Ragnar – Bjorn, Ivar, Ubbe, Hvitserk, Sigurd am discutat deja. Insa exista personaje minore la fel de interesante, care, desi nu jucat destul pe marele ecran, in viata reala au facut un adevarat spectacol. Iar unul dintre acestia este insusi Floki care a existat in realitate si a fost cel care a descoperit si colonizat Islanda. Haideti sa ne intindem la foc si sa auzim povestea lui! “Floki, fiul lui Vilgerd, era numele unui om, un mare viking” ne arata saga Landnámabók (o poveste vikinga numita Cartea asezarilor, adica a colonizarilor incepute de vikingi). Desi nu cunoastem nicio poveste despre trecutului lui Floki, cine erau parintii lui, unde s-a nascut si cand, îl întâlnim in aceasta poveste cand conduce o singura nava în cautarea Garðarshólm. Garðarshólm înseamna Insula lui Gardar, un nume dat de exploratorul nordic unor noi pamanturi pe care pretindea ca le-a înconjurat. Acest Gardar auzise de la un anume Naddod, care ajunsese din întâmplare acolo si numise pamantul nelocuit Snow-land, Pamantul Zapezii. Asa ca Floki si câtiva adepti cautau un loc bazat doar un zvon. Stiau ca nu exista bogatii acolo, dar nici dusmani de infruntat. Nu stiau exact unde se afla pamântul, dar banuiau ca exista sute de kilometri...

Read More

Cine a fost regele Alfred cel Mare din serialul Vikingii si Ultimul Regat?

Alfred cel Mare este renumit pentru victoriile sale împotriva vikingilor si este singurul conducator englez cunoscut sub numele de „cel Mare”. Ca sa intelegeti putin cam ce inseamna el pentru englezi il putem compara cu Mihai Viteazu sau Stefan cel Mare. In plus, l-am tot vazut in ultima perioada in seriale precum Vikingii pe History Channel sau The Last Kingdom pe BBC. Toate acum si pe Netflix. Dar si in alte carti si jocuri precum Assassin’s Creed Valhalla. Dar ce stim despre el? Barbara Yorke, profesor emerit de istorie medievala timpurie la Universitatea din Winchester, ne aduce informatii pretioase despre regele anglo-saxon.   Iata tot ce trebuie sa stiti despre regele anglo-saxon Alfred cel Mare (849–899), inclusiv adevarul despre viata sa, familia sa, luptele moartea si locul de înmormântare …   Cine a fost regele Alfred? Alfred a fost al cincilea fiu al regelui Æthelwulf (839-58), conducator al regatului anglo-saxon Wessex – zona de la sud de râul Tamisa. Când s-a nascut la Wantage în 849, era putin probabil ca Alfred sa devina vreodata rege, dar într-o perioada cu atacuri vikingi în crestere, toti cei patru frati ai sai au murit tineri. Deci Alfred trebuia sa le multumeasca vikingilor. Alfred a preluat functia de rege al Wessexului în 871 (ocolindu-l pe nepotul sau Aethelwold, fiul regretatului rege Aethelred) la mijlocul unui an cu noua batalii majore impotriva vikingilor in care deabia au avut norocul sa...

Read More

Articole populare