Ascesiunea si decaderea regatului Zulu

shaka zulu

Regatul Zulu – razboinici si regi

Pe coasta de est a Africii de Sud, atat comerciantii englezi, cat si vootrekkerii s-au confruntat cu o noua si puternica forta politica: regatul Zulu. Prin intermediul unei combinatii de forta bruta si diplomatie, puternicul si carismaticul lider al acestuia, Shaka Zulu (aprox. 1787-1828), reunise clanurile si familiile intr-o natiune al carui centru se afla la nord de raul Tugela. I-a organizat pe tinerii barbati in regimente, in functie de varsta, creand astfel o armata numeroasa, disciplinata si foarte eficienta, care ii jura credinta lui personal, ca rege, si nu vreunui alt sef local. Shaka le-a oferit englezilor sositi pe teritoriul sau o primire prietenoasa, permitandu-le sa comercializeze fildes chiar si in conditiile in care acesta era un privilegiu exclusiv regal.

Shaka a introdus noi tactici, noi arme si noi reguli pentru armata sa. Soldatii sai puteau marsalui si desfasura atacuri coordonate – tehnica “coarnle taurului”. La apogeul sau, natiunea zulu acoperea de doua ori teritoriul Europei si putea strange o armata de 50.000 de soldati. Efortul militar e cu atat mai considerabil avand in vedere ca Shaka a plecat de la un trib cu 500 de razboinici nepregatiti si un teritoriu de 30.000 de km patrati.

Inarmati cu assegai, sulite de razboi, si iklwa, o sabie-sulita, adusa de Shaka, cu scuturi din piele de vaca, 20/000 de razboinici zulusi au invins 3 coloane de 7.800 soldati britanici bine pregatiti. Dupa prima invazie nereusita, britanii pregatesc 16.000 de soldati si 7.000 din trupele locale in batalia de la Ulundi, capitala regatului zulu, unde ii infrang definitiv. Dupa aceasta, regatul si armata zulu se destrama, ramasitele urmand a fi impartite de fratii lui Shaka.

In 1828, Shaka a fost asasinat de fratele sau Dingane, care i-a succedat la tron. Zece ani mai tarziu, Dingane a dus o serie de batalii sangeroase impotriva voortrekkerilor care ii invadasera teritoriul. Aceasta a dus la dezmembrarea regatului atunci cand Mpanda, alt frate vitreg al lui Shaka, s-a aliat cu burii impotriva lui Dingane, l-a infran si l-a exilat din regatul Zulu in 1840. Mpande urma sa domneasca mai mult de 30 de ani, fiind urmat la tron, in 1872, de fiul sau, Cetshwayo. Atunci au intervenit britanii, hotarati ca, din mozaicul de colonii, republici bure si teritorii independente cum era regatul Zulu, sa creeze o Africa de Sud unificata.

In 1879, Marea Britanie a lansat un atac neprovocat asupra teritoriului stapanit de Cetshwayo. Trei unitati de infanterie au marsaluit pe teritoriul zulusilor – doar pentru a fi infrante in mod dramatic. Pe dealul Isandlwana ii astepta o puternica armata, alcatuita din 20.000 de zulusi, care i-au spulberat pe cei 1.200 de britanici. Dar in bataliile care au urmat, cele de la Rorke’s Drift, Khambula si Gigindlovu, zulusii au fost infranti si puterea lor, distrusa. Cetshwayo a plecat in exil, iar britanii au anexat teritoriul zulu in 1887.

zulu

Poporul zulu este un grup etnic bantu de origine africa, inca cel mai numeros grup etnic din Africa de Sud. In limbajul nguni “zulu” inseamna “cer”.

Religia zulu

Religia zulu traditionala include un mare creator pe numele sau uNkulunkulu. Se pare ca aceasta idee le apartine misionarilor crestini cu directa referire la dumnezeul crestin, poporul zulu neavand aceasta credinta, zeul lor fiind indepartat. Credinta profunda a poporului zulu era in spiritele stramosilor (amaThongo sau amaDlozi), cele care aveau puterea sa intervina direct in viata oamenilor, in bine sau in rau. 

Traditia zulu recunostea cateva elemente prezente in viata cotidiana: trupul uman (inyama yomzimba sau umzimba); suflul sau forta vietii (umoya womphefumulo sau umoya); si “umbra”, prestigiul sau personalitatea (isithunzi). Odata ce umoya paraseste trupul,isithunzi poate trai intr-un spirit al stramosilor (idlozi) daca anumite conditii sunt indeplinite. A arata respect si generozitate fata de altii – ubuntu— mareste prestigiul si renumele cuiva in societate si invers.

In momentul in care se face apel la lumea spiritelor, un saman (sangoma) trebuie sa invoce stramosii prin divinatie. Apoi, un tamaduitor, herbalist, (inyanga) prepara o potiune (muthi) pentru a fi consumata ca sa influenteze stramosii. Acesti “vraci” pot avea efecte pozitive (vindecare, prevenire), dar si efecte negative (pot aduce boala sau moartea, ghinionul si altele asemenea). Cei care folosesc muthi – magia neagra – sunt considerati vrajitori si exclusi din societate.

(Visited 27 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *