Anul stiintei si realizarile lui

 Viata sintetica, neanderthalieni obraznici, eruptii si greieri bine dotati au fost doar cateva dintre cele mai importante descoperiri ale stiintei in anul 2010.

Desi este greu de identificat cea mai de succes poveste legata de stiinta in 2010, Dr. Craig Venter si colegii sai au atras cea mai mare atentie atunci cand au anuntat ca au creat viata sintetica. Cunoscut sub numele de M. mycoides JCVI-syn1.0 , bacteriile artificiale pot duce la o noua ramura a stiintei, precum si o noua runda de dezbateri cu privire la etica si “joaca de-a  Dumnezeu”.

 Descoperirea a fost asemanata cu cea a atomului. Microbii artificiali ar putea fi folositi in fabricarea vaccinurilor sau rezolvarea problemei poluarii. Este un pas cheie in industrializarea biologiei sintetice, deschizand drumul spre o era noua, afirma cercetatorii. Noua forma de viata, creata dupa 15 ani de studiu si 27,7 milioane de lire sterline cheltuite, a fost botezata “Synthia”.

Referitor la subiectul legat de tehnologia controversata, “parintele” FIV, Dr. Robert Edwards a primit anul acesta Premiul Nobel pentru Medicina. In timp ce unii experti continua sa dezbata riscurile relative ale tehnologiei, un studiu australian a constatat ca tehnica de FIV are potentialul de a afecta sexul copilului .

Prin testele legate de fertilitatea feminina prezentate pe tot parcursul anului, cercetatorii europeni pretind ca au dezvoltat un test care poate identifica momentul cand va incepe menopauza. Un studiu international a identificat un grup de gene responsabile pentru debutul pubertatii – mai multe legata de prezenta tesutului adipos din organism – in timp ce cercetatorii din Australia de Vest au descoperit in studiile lor ca fetele cu fratii mai mari au inceput perioadele lor mai tarziu decat cele fara.

Cei mai multi dintre noi stiu ca a nu dormi suficient este destul de rau pentru organism, insa cercetatorii olandezi au descoperit ca asta poate micsora creierul. Si daca ritmul continua va puteti pierde memoria pe termen scurt.

Cutremure pamantesti si schimbari climatice

In luna ianuarie, unul dintre cele mai devastatoare cutremure inregistrate a zdruncinat insula Haiti. Doua luni mai tarziu, un cutremur mai mare a zguduit Chile, in urma caruia s-a declansat un tsunami devastator. In septembrie, in Noua Zeelanda, zona orasului Christchurch a fost zdruncinata de o falie necunoscuta anterior.

 Chiar daca nu a cerut multe vieti in schimb, vulcanul islandez Eyjafjallajokull a cauzat dureri de cap milioanelor de calatori europeni si cititotorilor de stiri din intreaga lume. In ciuda dimensiunii sale, expertii spun ca cenusa de la eruptia sa a fost prea putina pentru a avea un impact asupra temperaturilor globale.

In acest an, noutati privind schimbarile climatice s-au concentrat mai mult pe latura politica decat  pe cea stiintifica. O revizuire in programul “Climategate” a eliminat posibilitatea ca oamenii de stiinta sa poata manipula datele, dar a criticat sistemul ca fiind prea secretos si defensiv in ceea ce priveste cercetarea. In luna august, un raport al Natiunilor Unite în Grupul Interguvernamental privind Schimbarile Climatice a recomandat modificari la modul in care este condusa si prezentata organizatia.

In ciuda cresterii ploilor in estul Australiei, anul 2010 a fost unul dintre cele mai calde inregistrate . Si in timp ce criza financiara mondiala a aparut pentru a ne lua gandul de la nivelele ridicata de CO2 , oamenii de stiinta danezi au avertizat ca topirea permafrostului va elibera cantitati mari de oxid de azot – un alt gaz cu efect de sera puternic.

Greieri imensi si neanderthalieni

 Cand vine vorba de inregistrat insecte, nici unul nu este mai impresionant decât Platycleis affinis – o specie de greier de tufis cu testicule care alcatuiesc o septime din masa corpului sau.

In lumea paleontologiei, cercetatori au recreat hemoglobina dintr-un mamut lanos preistoric disparut si pentru prima data au extras ADN-ul din coaja de ou a unei pasari moa.

Dinti antici fosilizati au fost gasiti in Libia, fapt ce a ajutat si stimulat teoria “out of Asia”, teorie legata de evolutia umana, precum si un studiu genetic al ADN-ului antic care a confirmat ca agricultura isi are originea in zona Semilunii Fertile cu circa 11.000 de ani în urma.

Intre timp, un grup din Marea Britanie a studiat oasele degetelor de oameni din Neandertal si a ajuns la concluzia ca au avut intalniri sexuale mai multe decat Homo Sapiens.

Lumile de orice forma si marime

In domeniul astronomiei, a gasi o planeta care orbiteaza in jurul unei stele indepartate aproape a devenit o aparitie saptamanala sau un eveniment monden. Telescopul Kepler supranumit si „descoperitorul de planete” se zvoneste ca a gasit cateva sute, in timp ce astronomii canadieni au capturat prima imagine de la 500 de ani-lumina distanta.

 In timp ce un studiu a sugerat ca Uranus si Neptun pot contine diamante in miezul lor, ramasitele supravietuitoare ale unei misiuni NASA care s-a prabusit pe suprafata lunii a aratat ca solul lunar contine apa inghetata .

In luna mai, sase voluntari au fost blocati intr-un simulator de nava spatiala pentru 520 zile pentru a imita o misiune completa pe Marte. Sunt pe cale de a “ajunge” pe Marte si vor “reveni” pe Pamant in noiembrie anul viitor.

In ceea ce priveste misiunile spatiale legendare ele au fost tentative fara succes in ultima perioada. Dupa un esec la motor, probleme la calculatorul de bord si o prelevare de probe care nu a fost asa perfecta, sonda spatiala japoneza Hayabusa s-a intors schiopatand acasa cu patru ani intarziere, dar cu  incarcatura pretioasa intacta – praf de pe un asteroid.

Inventii mari, mici si de-a dreptul inteligente

 Inapoi pe Pamant, LHC (Fizicienii care lucreaza la experimentul ALICE în Large Hadron Collider (LHC) de la Organizatia Europeana pentru Cercetare Nucleara) a inceput primul sau an in completa stare de functionare. In timp ce universul nu a disparut asa cum unii s-au temut, rezultatele initiale sugereaza ca unitatea de multi-miliarde de dolari a produs deja un “Little Big Bang “.

In Austria, doi cercetatori au sugerat ca fulgerele globulare s-ar putea sa fie toate in mintea noastra, in timp ce un fizician australian a crezut ca ar putea fi rezultatul unei mingi de foc din spatiu.

Oamenii de stiinta, de asemenea, au stabilit un record pentru cea mai maretemperatura creata vreodata artifial – patru bilioane de grade Celsius.

Si, in sfarsit, premiul  “Noi de ce ce nu ne-am gandit la asta?” merge la cercetatorii de la Universitatea din Chicago si la Universitatea Cornell pentru dezvoltarea unui Gripper Universal – o mana robotica, facuta dintr-un balon de cauciuc, umplut cu cafea macinata si anexat la o pompa de vid.

(Visited 32 times, 1 visits today)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *